Recunoştinţa, cea mai sănătoasă emoţie. Reduce hipertensiunea şi riscul de moarte subită

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO www.paginadepsihologie.ro
FOTO www.paginadepsihologie.ro

Recunoştinţa este cea mai sănătoasă emoţie umană, iar cei care o trăiesc constant vor avea parte de un somn mai bun, de o stimă de sine crescută, iar sistemul imunitar se va întări considerabil.

Din punct de vedere neurologic, ori de câte ori apare un gând, acesta are o încărcătură electrică. Când trăim o emoţie, aceasta are un câmp magnetic, spun specialiştii. Gândurile şi emoţiile sunt strâns legate, astfel că de fiecare dată un gând de orice natură va genera o emoţie pe măsură.

”Un gând de recunoştinţă va produce o emoţie de recunoştinţă. Practic, o sinapsă trimite un semnal chimic către o altă sinapsă, creând o punte, o cale ce duce la remodelarea creierului. În cazul recunoştinţei, cu cât este gândită şi trăită mai des, cu atât va deveni mai puternică şi mai eficientă”, explică psihologul Stelian Chivu.

În urma mai multor studii ştiinţifice s-a stabilit că recunoştinţa este cea mai sănătoasă emoţie umană. Este un act de apreciere pentru ceea ce eşti şi pentru ceea ce ai. Este extrem de eficientă din punct de vedere psihologic pentru că ne decuplează rapid de emoţiile toxice.

”Recunoştinţa este ca o pastilă vindecătoare. Este o emoţie ce exprimă aprecierea şi generează mulţumire şi bucurie. De altfel, bucuria stă la baza recunoştinţei, ce dezvoltă substanţial optimismul. Impactul recunoştinţei asupra sănătăţii este major”, spune psihologul Stelian Chivu.

Studiul care confirmă importanţa recunoştinţei

În 1995,  Jurnalul American de Cardiologie a publicat un studiu care arată că practicarea recunoştinţei este benefică în tratamentul hipertensiunii, în reducerea riscului de moarte subită la pacienţii cu insuficienţă cardiacă, congenitală şi boli coronariene.

Totodată, practicarea recunoştinţei întăreşte sistemul imunitar, reduce depresia, îmbunătăţeşte calitatea somnului, relaxarea şi reduce posibilitatea de-a ajunge în burnout, un sindrom psihologic care apare ca un răspuns al organismului la factorii de stres cronici, în mod special de la locul de muncă.

”Este dovedit că recunoştinţa dezvoltă răbdarea şi înţelepciunea, amplifică stima de sine şi are în general un impact major asupra sănătăţii mentale, emoţionale şi fizice, ajutându-ne să recunoaştem lucrurile bune pe care le avem în viaţă”, punctează psihologul Stelian Chivu.

psiholog Stelian Chivu FOTO arhiva personala

Psihologul Stelian Chivu FOTO arhiva personală

Cum antrenăm ”muşchiul” recunoştinţei din creier

Ca să aducem în viaţa noastră toate lucrurile pozitive de care aminteam anterior este necesar să ne antrenăm creierul să recunoască aspectele benefice din viaţa noastră. Acest gen de antrenament e necesar să îl facem câte 5 minute, de trei ori pe zi, iar într-o perioadă scurtă de timp vom avea parte de bucuria şi sănătatea pe care ni le dorim.

”Vom proceda astfel. Luăm un caiet şi notăm zilnic cel puţin trei motive de recunoştinţă şi mulţumire timp de 33 de zile. Am avut un pacient care era într-o profundă stare de depresie şi l-am rugat să ţină un astfel de jurnal de mulţumire. La început nu găsea niciun motiv de mulţumire. I-am sugerat să fie recunoscător mai întâi că respiră, că merge, că poate observa norii, iar ulterior a descoperit singur aproape 200 de motive de mulţumire. Prin urmare, când practici şi trăieşti des şi intens starea de recunoştinţă, ajungi să ai recunoştinţă faţă de tine ”, încheie psihologul Stelian Chivu.

Vă mai recomandăm să citiţi şi:

Cum ne vindecăm de abuzuri prin suferinţă. Când picioarele devin adevărate depozite de toxine

Cum aflăm cauzele subtile ale bolilor de care suferim. De ce este esenţial să avem această rutină

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite