Profesorul care reînvie istoria uitată a României. „Drumul spre înalta societate era presărat cu adevărate iniţieri”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Profesorul Ion Ţuţuianu este autorul a zeci de cărţi, printre care şi un volum dedicat poveştilor uimitoare ale conacelor şi palatelor româneşti lăsate în paragină.

Ion Ţuţuianu (66 de ani) este licenţiat în teologie şi a lucrat ca muzeograf la Epis-copia Romanului până în 1990. A fost şi profesor, timp de 17 ani, la Seminarul Teologic din Roman, instituţie la a cărei reînfiinţare a pus umărul. Între timp, a urmat Facultatea de Drept, şi-a dat doctoratul şi a activat apoi ca profesor la Universitatea „Vasile Alecsandri“ din Bacău, de unde a şi ieşit la pensie. În prezent, este avocat şi are timp să dea curs uneia dintre marile sale pasiuni: reînvierea istoriei uitate a României. 

A scris mai întâi monografia satului Boteşti, de lângă celebrul Han al Ancuţei, din judeţul Neamţ, iar de sub condeiul său au ieşit până acum 26 de volume. Una dintre cărţile pe care le-a semnat prezintă istoria Mănăstirii Pogleţ, unul dintre lăcaşurile de cult pe care domnitorul Alexandru Ioan Cuza le-a desfiinţat după ce a promulgat legea secularizării averilor mănăstireşti.

„Mulţi au considerat atunci că domnitorul era ateu, dar nici vorbă de aşa ceva. El ştia că mănăstirile de la noi erau închinate Bisericii din Grecia şi s-a folosit de acest pretext pentru a trece bunurile lor în administrarea statului“, spune Ion Ţuţuianu. Profesorul a reuşit să convingă Episcopia Romanului să reînfiinţeze Mănăstirea Pogleţ, care a devenit acum un aşezământ pentru maici.

Acesta a vizitat majoritatea palatelor, conacelor şi caselor care au fost locuite de boierii şi aristocraţii de altădată – pornind de la Alexandru Ioan Cuza până la Vasile Alecsandri şi neamul Cantacuzinilor – şi unde s-au luat hotărâri cruciale pentru România de-a lungul vremii. Toate aceste istorii uitate ale neamului românesc le va reuni într-un nou volum, intitulat „Ruinele aristocraţiei româneşti“, astfel încât generaţiile viitoare să ştie ce au făcut predecesorii lor, pentru că majoritatea clădirilor au dispărut sau sunt în ruină. Ion Ţuţuianu vorbeşte cu mare lejeritate despre culisele politicii româneşti de la înfiinţarea României Mari până în perioada interbelică, oferind detalii pe care puţini români le cunosc. 

Vechea reţetă de a ajunge în cercuri înalte

De pildă, marele diplomat Nicolae Titulescu a propus în Parlament o lege prin care să li se interzică politicienilor ca timp de cinci ani după ce îşi încheie mandatul să apere persoane acuzate de corupţie. Legea a fost respinsă, dar Titulescu, ca un veritabil om de onoare, a aplicat prevederile ei. 

ion tutuianu profesor istoria uitata a Romaniei Galati 5

”Oamenii politici de atunci nu erau la fel de superficiali ca cei de acum. Înainte de venirea comuniştilor la putere, ei formau înalta societate. Drumul spre înalta societate era presărat cu adevărate iniţieri privind comportamentul şi vestimentaţia. Cuvintele erau atent măsurate, chiar şi tonalitatea vocii, iar gesturile erau controlate foarte bine. Cam cum era regele Mihai: de o discreţie uimitoare, dar în acelaşi timp impunător. Atunci puteai accede la înalta societate prin puterea spiritului şi dacă erai perseverent, dar nu agresiv, adică pe competenţă şi bun simţ“, spune profesorul.

Un contraexemplu este tatăl lui Dimitrie Simionescu Râmniceanu, scriitor şi membru corespondent al Academiei Române, pe care Duiliu Zamfirescu l-a transformat în personajul principal din cartea „Tănase Scatiu“, ironizându-l pentru că a încercat să avanseze în societate căsătorindu-se cu cea mai bogată rudă a acestuia. 

Monumente celebre, în ruină

O altă parte de istorie uitată este conacul de la Soleşti, unde s-a căsătorit Alexandru Ioan Cuza. „Doar pentru că domnitorul s-a căsătorit şi a locuit o perioadă acolo, societatea românească ar fi trebuit să-l conserve. Nu ştiu dacă va mai rezista un an clădirea“, spune cu regret Ion Ţuţuianu.

Lângă Suceava, un alt conac încărcat de istorie a ajuns o ruină. Acesta a aparţinut lui Dumitru Istrate, ministru în guvernul lui Cuza, care a înfiinţat primul Conservator de muzică din
România. 

La Dărmăneşti se află palatul lui Barbu Ştirbei, fost domnitor al Ţării Româneşti şi descendent direct al lui Constantin Brâncoveanu, care a pus bazele primelor extracţii de cărbune din zonă. Lângă Hanul Ancuţei se află conacul lui Lascăr Catargiu, ministru, preşedinte al Camerei Deputaţilor şi prim ministru pentru patru mandate, care a rostit celebra expresie: „Majestate, aiasta nu se poate!“, vizavi de o posibilă căsătorie între Elena Văcărescu, strănepoata celebrului Ienăchiţă Văcărescu, şi principele Ferdinand.

ion tutuianu profesor istoria uitata a Romaniei Galati 6

„Atunci, intrai bogat în politică şi nu continuai să te îmbogăţeşti, ci dădeai de la tine pentru ţară. Sunt atâtea monumente, clădiri pline de istorie în România care trebuie salvate. Cine să o facă?“, constată profesorul Ion Ţuţuianu în timp ce enumeră o parte dintre monumentele lăsate de izbelişte. 

Conacul de la Cepleniţa, din judeţul Iaşi, a fost construit la începutul secolului XVII de vornicul Nestor Ureche, tatăl celebrului cronicar Grigore Ureche. La mijlocul secolului XIX, conacul îl avea proprietar pe Constantin Cantacuzino-Paşcanu, participant la mişcarea unionistă din Moldova din 1848. După 1990, localnicii au distrus conacul, furând piatra din zidurile exterioare ca să ridice un praznicar la biserica din sat, povesteşte Ion Ţuţuianu.

Micul Divan a dispărut complet

La Budeşti, lângă Făurei, se află un conac care a aparţinut familiei Ghica, boieri care au dat mulţi domnitori în Ţara Românească şi Moldova, dar şi oameni de ştiinţă şi de cultură. Un alt conac aflat în ruină este cel de la Răducăneni, lângă Iaşi. Acesta
a fost construit în 1850 şi a aparţinut boierului Lascăr Rosetti, iar arhitectura sa era uimitoare. În prezent, clădirea se află în paragină. Acoperişul este distrus, însă imobilul ar putea fi încă salvat, dar nu are cine să o facă. 

ion tutuianu profesor istoria uitata a Romaniei Galati 2

Profesorul Ion Ţuţuianu mărturiseşte că sunt afacerişti care au preluat multe dintre aceste imobile istorice, dar nu intenţionează să le redea măreţia de altădată, ci vor să le transforme în pensiuni sau hoteluri. La Dulceşti, lângă Roman, este un conac care a aparţinut familiei Sturza. „I se mai spunea şi Micul Divan. Acolo se întâlneau boierii, veneau Vasile Alecsandri şi alţi oameni mari. Ce decideau ei acolo se hotăra apoi şi în Divanul Mare. Nici urma n-a mai rămas din conac“, povesteşte Ion Ţuţuianu. 

În perioada următoare, profesorul intenţionează să scoată şi o carte de poezii, dar va publica şi mai multe dosare ale unor colaboratori ai Securităţii, considerând că este o reparaţie morală pentru anii de prigonire pe care mulţi români au fost nevoiţi să-i îndure în perioada fostului regim
comunist.

Pe acceaşi temă: 

Fenomenul educaţional creat de un profesor de informatică în România şi Diaspora

Sistemul de irigaţii inteligent creat de o elevă din Târgu Frumos. „Îmi plac lucrurile exacte“

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite