Membrii clanului Turcu, condamnaţi la 35 de ani de închisoare. Ei sunt autorii celei mai  mari escrocherii prin „Metoda Accidentul”

Ţintele principale ale escrocilor erau bătrânii. Foto: C.C.

Ei au reuşit să strângă de la naivi, prin metoda „Accidentul”, peste 200.000 de euro, deşi – culmea! - în momentul comiterii faptelor capii escrocheriei se aflau deja în înschisoare. Dosarul a „născut” o anchetă colaterală, încă nefinalizată, cu privire la complicii pe care infractorii i-au avut printre oamenii legii.

Curtea de Apel Galaţi a dat zilele trecute verdictul definitiv în ceea ce-i priveşte pe membrii reţelei infracţionale conduse de gălăţeanul David Emanuel Turcu, care au reuşit, în nici zece luni  (în cursul anului 2013), să adune peste 200.000 de euro de la naivi din toată ţara, prin excrocheria cunoscută sub denumirea de „Metoda Accidentul”. Este prima grupare de acest fel condamnată definitiv şi este cea mai amplă reţea care a acţionat până acum prin amintita reţea infracţională.

Afacere de puşcărie

Ideea de a se apuca de o astfel de escrocherie i-a venit lui David Emanuel Turcu (36 ani) în timp ce se afla în Penitenciarul de Maximă Siguranţă din Galaţi, unde ispăşea deja o pedeapsă pentru înşelăciune. Turcu s-a asociat cu Ştefan Andrei, Virgil Bogdan Simion şi Ciprian Ciobotaru– şi ei deţinuţi în Penitenciarul de la Galaţi – şi au pus la punct o adevărată afacere.

Ei au încropit un fel de dispecerat, folosind mai multe telefoane mobile introduse în mod ilegal în penitenciar şi au apelat mii de persoane din toate judeţele ţării, cărora au încercat să le „stoarcă” diverse sume de bani. Persoanele respective erau anunţate de escroci (care se dădeau drept avocaţi, procurori sau judecători) cum că un membru al familiei (fiu/fiică/nepot) a fost implicat într-un accident rutier grav, cu victime, şi că este nevoie urgentă de bani (sume cuprinse între 500 şi 5.000 de euro) pentru a „îndrepta” lucrurile. Alteori, se dădeau fiind chiar fiul sau nepotul victimei.

Culmea este că le-a mers! Anchetatorii au reuşit să demonstreze că nu mai puţin de 160 de oameni au căzut în capcana întinsă de cei patru puşcăriaşi, „donând” afacerii aproape 200.000 de euro. Nu este exclus, însă, ca numărului de înşelaţi să fie mult mai mare, având în vedere complexitatea „afacerii”.

Complicii din exterior

Dacă munca de lămurire era sarcina celor patru deţinuţi, de „partea contabilă” a afacerii se ocupau o serie de persoane în libertate. Complicii din libertate erau coordonaţi de Mirela Kerekeş, care trimitea de obicei la recuperarea banilor o serie de „săgeţi”, respectiv cunoscuţi care, cei mai mulţi dintre ei, habar nu aveau de ce trebuie să ridice banii de la o anumită adresă sau de la un ghişeu.

Au fost folosiţi inclusiv taximetrişti care, contra unei sume de bani cuprinsă între 50 şi 100 de lei, ridicau plicul cu bani „pentru domnul avocat”.

Capul reţelei a primit 10 ani de închisoare

În urma sentinţei definitive a Curţii de Apel Galaţi (nr. 519/2015), cea mai mare pedeapsă a primit-o capul reţelei, David Emanuel Turcu, care are de stat după gratii zece ani. Mirela Kerekeş, care coordona grupul din exterior, a primit cinci ani de închisoare. Alţi şase dintre inculpaţi au fost condamnaţi la pedepse cu închisoarea, astfel: Daniela Violeta Petcu – patru ani şi şase luni, Florin Petrică Blănaru – patru ani şi şase luni, Teodora Olteanu – patru ani, Ovidiu Negreanu – trei ani şi şase luni, Alexandru Florin Săndică – trei ani cu suspendare, Roxana Iuliana Turcu – şase luni cu suspendare.

Doar 100.000 de euro din cei 200.000 de euro „colectaţi” de la victime au putut fi recuperaţi. De altfel, procesele dintre părţile vătămate şi escroci, în vedererea recuperării pagubelor, sunt încă în curs.

Dosarul a făcut trei „pui”

Interesant este că din dosarul amintit s-au desprins trei „pui”. Primul este format ca urmare a numeroaselor contestaţii procedurale depuse de unii dintre inculpaţi, respectiv de către Andrei Ştefan, Ciprian Ciobotaru, Cristian Ciobotaru şi Ionel Dobra. Acest dosar este încă în stare de judecată, următorul termen fiind pe 12 mai 2015. Un altul este disjuns în ceea ce-l priveşte pe Virgil Bogdan Simion (care este acuzat şi de alte fapte).

În fine, cel de-al treilea dosar desprins este şi mai interesant, căci are legătură cu modul cum au fost introduse telefoanele mobile în Penitenciarul de Maximă Siguranţă Galaţi. Deocamdată, acest dosar este încă în faza cercetării penale, mai mulţi angajaţi ai unităţii de detenţie fiind suspectaţi de complicitate. Cert este că astfel de complicităţi între oamenii legii şi deţinuţi chiar au existat. Stă dovadă faptul că în februarie 2015, un gardian de la Penitenciarul gălăţean a fost arestat preventiv pentru că luase o mită de 1.000 de euro de la un deţinut căruia îi promisese „protecţie”.