Laboratorul de inovare deschisă, proiect unic în România. „Tinerele talente şi reprezentanţii companiilor private se aşează la aceeaşi masă“

Florin Popescu, profesor la Facultatea de Inginerie din Galaţi, este coordonatorul unui proiect unic în România. În laboratorul de inovare deschisă pe care-l conduce, echipe de studenţi vor căuta soluţii şi vor dezvolta idei de afaceri pornind de la probleme din lumea economică şi socială, lansate de companii, administraţii publice şi universităţi.

De aproape două săptămâni a fost inaugurat la Universitatea Dunărea de Jos” un laborator de inovare deschisă, coordonatorul acestuia fiind Florin Popescu (59 de ani), profesor de mecanica fluidelor la Facultatea de Inginerie din Galaţi.

”Întotdeuna am avut în vedere această responsabilitate a mediului academic faţă de societate, adică să aducem şi noi o contribuţie dincolo de formarea studenţilor. Întotdeuna mi-a plăcut să fiu inovativ. Am creat şi un laborator de modelare numerică în acvacultură, prin care am adus în universitate cel mai puternic sistem de calcul paralel orientat pe calcule de înaltă performanţă, cu 624 de nuclee, care permite rezolvarea unor probleme la care nici nu visam cu 10 ani în urmă”, ne dezvăluie dascălul.

Laboratorul de inovare deschisă este primul laborator de acest gen din România şi se deosebeşte de laboratoarele de inovare clasice prin faptul că încearcă să creeze o punte între universităţi şi firme. Proiectul, a cărui valoare totală se ridică la 1,7 milioane de euro, a devenit realitate în cadrul unui program regional european, care include mai multe ţări din bazinul Dunării (Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, două landuri din Germania, Ungaria, Slovacia, Slovenia), dar şi cinci ţări din afara spaţiului european.

Şapte laboratoare de inovare deschisă au fost create în ţările amintite, la iniţiativa primăriei din Ulm (Germania), care a urmărit ca tinerele talente să încerce să rezolve problemele cu care vin companiile. Studenţii pot participa şi la mai multe cursuri de pregătire pentru a-şi îmbunătăţi creativitatea, astfel încât să poată găsi soluţii mai bune şi mai repede la provocările cu care vin firmele private.

Se poate înscrie oricine

Important de menţionat este însă că, la rezolvarea problemelor cu care vin companiile, se pot înscrie şi persoane din afara universităţilor, nu numai studenţi.  ”Se porneşte de la ideea că informaţiile au o arie de răspândire mai largă decât în urmă cu 20 de ani, să spunem. Ideea de bază în inovarea deschisă constă în rezolvarea unor probleme în comun de către companii şi personal din afara acestora. Pot fi studenţi, dar şi persoane din afara universităţilor”, explică Florin Popescu.

Aceste provocări ridicate de firmele private sau administraţiile publice vor fi colectate pe un site internaţional, creat de unul dintre partenerii proiectului din Germania. Soluţiile cu care vin studenţii sau alte persoane care se înscriu la rezolvarea acestor probleme pot rămâne la stadiul de idei, pot evolua la nivelul unui concept şi pot ajunge până la stadiul unui proiect sau chiar se pot transforma într-un prototip.

Toate acestea depind de complexitatea problemelor, de timpul avut la dispoziţie şi capacitatea celor care participă la laboratorul de inovare deschisă de a le rezolva. ”De la un anumit nivel de rezolvare a problemei, aceasta este lăsată la latitudinea companiei şi tinerelor talente, iar laboratorul de inovare deschisă nu se mai implică. Laboratorul oferă doar cadrul în cadrul în care sunt aduşi la aceeaşi masă tinerele talente şi companiile”, precizează profesorul Florin Popescu.

Şi asta pentru că, la astfel de laboratoare, o problemă o constituie informaţiile pe care firmele private îşi permit să le facă publice, deoarece persoanele care vin cu soluţii la problemele ridicate de companii vor revendica ulterior drepturi de autor asupra acestor idei.

Cu ce provocări au venit firmele private

Firmele au o reţinere în a face publice problemele cu care se confruntă, preferând de cele mai multe ori să le rezolve în interiorul companiei, chiar dacă necesită o perioadă mai mare de timp. De asemenea, unii manageri nu prea au încredere în modul în care sunt folosite informaţiile pe care le pun la dispoziţie studenţilor şi nici în soluţiile cu care aceştia vin.

Tocmai de aceea, reprezentanţii laboratorului de inovare deschisă de la Galaţi au făcut primul pas spre companii, pentru a le explica conceptul, iar multe firme au răspuns pozitiv, punând la dispoziţia acestor date despre problemele cu care se confruntă. Până acum, au fost colectat 15 provocări, opt de la firme şi şapte de la un centru de cercetare de la Politehnica din Bucureşti.

De pildă, o patiserie a venit cu următoarea provocare. Au rezolvat problema captării şi refolosirii căldurii generate de cuptoarele unde se coc produsele de patiserie, dar nu şi pe cea generată de aceste produse. Acestea sunt răcite de la 130 de grade, temperatura de coacere, la 38 de grade, când pot fi vândute.

O firmă a venit cu problema pierderii căldurii prin folosirea apei calde la un bloc de locuinţe, pe care ar dori să o recupereze. O altă provocare ar fi monitorizarea parametrilor de sănătate la persoanele în vârstă care sunt singure, ce s-ar putea concretiza într-un dispozitiv care să includă aplicaţii hardware şi software. În funcţie de specificul problemelor, sunt antrenaţi la rezolvarea ei studenţi de la Mecanică, Inginerie, Ingineria Alimentelor sau Informatică.