Milioane irosite pe proiecte respinse. "Facem tone de hârtii absolut degeaba!", acuză primarii

Primarii comunelor gălăţene cheltuiesc inutil sute de milioane de lei pentru proiecte declarate neaplicabile. Pentru că edilii nu reuşesc să atragă fonduri europene oamenii de la sate sunt condamnaţi să trăiască în condiţii demne de Evul Mediu

Gălăţenii din mediul rural mai au de aşteptat până când vor ajunge să ducă un trai decent cu ajutorul finanaţărilor europene nerambursabile. Primarii comunelor din judeţ irosesc bani grei pentru întocmirea de proiecte care sunt respinse pe motiv că nu sunt eligibile. Unii dintre edilii localităţilor gălăţene pun eşecul pe seama politicului, plângându-se că sunt discriminaţi şi la capitolul atragerii fondurilor europene.
200.000 de lei irosiţi
Primăria comunei Iveşti, una dintre cele mai mari din judeţul Galaţi, a cheltuit inutil peste 200.000 de lei pentru întocmirea mai multor proiecte de dezvoltare rurală, rămase doar pe hârtie.
„Nu îndeplinim condiţiile de eligibilitate. Avem un proiect de 2,5 milioane de euro, care cuprinde 10 kilometri de asfaltări de drumuri, Festivalul viei şi vinului, sistem <<after school>> şi altele ", ne-a declarat Ion Corpaci, primarul comunei Iveşti.
Edilul spune că pentru realizarea a nu mai puţin de cinci proiecte a apelat la firme de consultanţă recunoscute la nivel naţional, însă degeaba.
„Aceste firme au făcut proiecte şi pentru alte primării. Am investit foarte mulţi bani în studii de fezabilitate, avize, consultanţă. Banii s-au dus şi nu se mai întorc", ne-a spus edilul.
Chiar dacă nu s-a colaborat cu firme de consultanţă pentru realizarea proiectelor, la Târgu Bujor, Primăria a cheltuit peste 90.000 de lei pentru mai multe programe de infrastructură şi modernizare.
„Am pierdut în jur de 15.000 de lei plus TVA la fiecare proiect", ne-a declarat Ştefan Arhire, primarul oraşului Târgu Bujor.
Nici oraşul Bereşti nu stă mai bine. Edilul Octavian Druţă a recunoscut că primăria a risipit sute de mii de lei pe mai multe proiecte. În aceeaşi situaţie mai sunt cel puţin jumătate din primăriile din judeţ.