Noua Poliţie Locală se naşte în chinuri. Miza este uriaşă: siguranţa gălăţenilor

Cristian Gâscă, şeful Poliţei Locale Galaţi.

Decizia CSAT prin care două structuri ale Poliţei Naţionale ar urma să treacă în subordinea Poliţiei Locale tulbură apele la nivel local. Conducerea Poliţiei Locale Galaţi şi Autoritatea Teritorială de Ordine Publică nu ştiu cum va reuşi noua structură-mamut să îşi atingă obiectivul final: siguranţa cetăţenilor şi a străzilor.

Ordinea Publică şi Circulaţia, de la Poliţia Naţională, la Poliţia Locală. Uşor de zis, extrem de greu de făcut. Decizia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării prin care se doreşte creşterea puterii autorităţilor locale în ceea ce priveşte ordinea publică dă mari dureri de cap reprezentanţilor acestor structuri în teritoriu. O listă întreagă de probleme, unele fără răspuns, altele cu mai multe posibile soluţii, dar dintre care doar una va trebui adoptată, a şi fost deja întocmită în aşteptarea legii care să reglementeze cum, de când, şi în ce condiţii va lua fiinţă noua structură.

„Nu ştim ce va apărea în legea care reglementează preluarea structurilor de Ordine Publică şi de Circulaţie de la IPJ de către Poliţia Locală şi ce formă va avea noua poliţie. Una dintre ipoteze este ca poliţiştii locali de acum să treacă la pază, urmând ca cei care vin din IPJ să se ocupe efectiv de siguranţa publică, în stradă", a precizat Cristian Gâscă, directorul Poliţiei Locale Galaţi, cu ocazia întrunirii Autorităţilor Teritoriale de Ordine Publică din Regiunea sud-est, care a avut loc vineri, la Galaţi, deschizând astfel robinetul cu probleme care se nasc din această cvasi-fuziune.

450 de oameni şi un vraf de probleme

În cazul Galaţiului, este vorba de circa 450 de poliţişti, ofiţeri şi agenţi, de la structurile de Ordine Publică şi Circulaţie, servicii care în prezent se află în subordinea Inspectoratului Judeţean de Poliţie. Dacă legea care va reglementa trecerea lor la Poliţia Locală va fi votată în Parlament, ei vor deveni colegi cu agenţii plătiţi de municipalitate, mulţi proveniţi din fosta structură a Poliţiei Comunitare şi chiar a Corpului Gardienilor Publici. Aceasta diferenţă de statut dă naştere unei lungi serii de deficienţe.

„Se pune problema statutului, înainte de toate. Poliţiştii locali sunt fucţionari publici, iar cei de la Poliţia Naţională sunt funcţionari publici cu statut special. Deci ce statut vor avea poliţiştii viitoarei structuri? Există şi diferenţa de salarizare şi de pregătire. Nu pot trimite un poliţist local care are 10 milioane salariul să facă treaba unui poliţist care poate are 20 de milioane. Apoi este problema vârstei de pensionare. Poliţiştii locali se pensionează la 65 de ani, iar cei din Poliţia Naţională la 45-50 de ani, ei beneficiind de condiţii speciale de muncă. La ce vârstă va ieşi poliţistul din viitoarea structură? Sau vor ieşi pe categorii, unii tineri şi alţii în baston?", a mai punctat Cristian Gâscă.

Cea mai stringentă chestiune care îi frământă pe reperezentanţii municipalităţii este cea a bugetului. Deşi este preconizat ca Ordinea Publică şi Circulaţia să treacă de la IPJ la Poliţia Locală cu tot cu buget şi patrimoniu, promisiunea „banilor de la Bucureşti" i se pare lui Crsitian Gâscă o „utopie".

„S-a spus că bugetul, ca şi patrimoniul structurilor care vor fi transferate vor trece la primării, dar asta poate fi valabil, să zicem, până la sfârşitul anului. Începând cu anul următor ce se întâmplă? Ar fi o povară imensă pentru multe administraţii locale", a concluzionat acesta.

Unul constată, altul cercetează

Dincolo de aspectele administrative ale acestei fuziuni, prezenţa „noilor" poliţişti pe străzi are mari şanse să dea naştere la confuzii în rândul polpulaţiei civile. Asta deoarece Poliţia Locală, chiar având în rândurile ei oameni veniţi de la IPJ va avea doar atribuţii pe linie de prevenire şi constatare a faptelor judiciare, în timp ce competenţa anchetării şi soluţionării acestora vor reveni tot poliţiştilor de la IPJ.

   Cms. Dănuţ Lefter, şeful IPJ Galaţi.

„Prin trecerea celor două structuri, mai ales cea de Ordine Publică, la Poliţia Locală nu se pune problema scăderii puterii IPJ. Este vorba de felul în care se va soluţiona infracţionalitatea stradală. E nevoie de profesionalism, iar atenţia care se va acorda acestei treceri trebuie mărită pentru că toată lumea solicită poliţiei să asigure un climat de siguranţă publică", a menţionat comisarul Dănuţ Lefter, şeful IPJ Galaţi.

Avantaj: amenzile, la primărie!

„Singurul avantaj care se întrevede în momentul de faţă ar fi că prin preluarea serviciului rutier ar creşte operativitatea în privinţa circulaţiei în oraş, ar exista o mai bună comunicare între poliţie şi primărie, iar amenzile s-ar duce la bugetul municipalităţii", a completat Gâscă.

Schimbări legislative în serie

Pentru ca noua structură să poată funcţiona este nevoie nu numai de adoptarea unei legi speciale în acest sens, ci de modificarea unei întregi serii de acte normative, pentru ca reglementările care privesc instituţile şi oamenii implicaţi în reformă să aibă un caracter unitar.

  Avram Trandafir, preşedinte ATOP Galaţi.

„Circa 20 de legi ar trebui schimbate pentru a face acesastă trecere funcţională, cel puţin la nivel teoretic. Este vorba de legea administraţiei publice, legea privind regimul circulaţiei pe drumurile publice, legea care reglementează statutul poliţistului, etc.", a opinat Avram Trandafir, preşedintele Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică Galaţi.

Vineri, la Galaţi, a avut loc o întrunire a Autorităţilor Teritoriale de Ordine Publică din Regiunea Sud-Est, la care au participat reprezentanţi din şase judeţe. La evenimentul ca a avut ca temă „Dezvoltarea instituţiei ATOP", s-au discutat pe lângă problema întăririi competenţelor Poliţiei Locale şi propunerile de modificare sau schimbare a legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică, dar şi propuneri de îmbunătăţire a activităţii ATOP.