Criza castraveţilor i-a băgat pe mătcaşi în faliment. Paguba este de aproape un milion de dolari

Locuitorii uneia dintre cele mai bogate comune din România, Matca, sunt revoltaţi faţă de indiferenţa manifestată de autorităţi în cazul pagubelor suferite în urma zvonurilor că bacteria E.coli s-ar transmite la om prin intermediul castraveţilor.

Panica s-a instalat în rândul cumpărătorilor europeni după ce autorităţile germane au anunţat că ar exista o legătură între epidemia de gastroenterită apărută în această ţară şi consumul de castraveţi contaminaţi cu bacteria E.coli enterohemoragică.

Toate contractele mătcaşilor cu exportatorii au fost reziliate, iar 630 de tone de castraveţi, în valoare de aproape un miliond e dolari, au fost folosite ca îngrăşământ întrucât nimeni nu a îndrăznit să cumpere măcar un kilogram de legume, chiar dacă preţul scăzuse la doar 10 bani pe kilogram.

Problemele au apărut când a fost vorba ca producătorii de legume din Matca să primească despăgubiri de la Uniunea Europeană, aşa cum s-a întâmplat cu majoritatea legumicultorilor europeni.

„Am aflat că daune primesc doar fermierii care au cultivat castraveţi din soiul Fabio. Pe noi nu ne-a anunţat nimeni despre asta. Am trimis o scrisoare comisarului european de pe Agricultură, ca să ne spună dacă autorităţile române i-au informat că la noi nu s-a cultivat acest hibrid, ci alte soiuri de castraveţi. Dacă nu ne-au reprezentat bine interesele, dăm în judecată Ministerul Agriculturii şi le cerem daunele pe care trebuia să le primim de la Uniunea Europeană", ne-a declarat Mircea Croitoru, preşedintele grupului de producători „Legume-Fructe Matca".

Mătcaşii susţin că legumicultura a ajuns pe butuci deoarece statul a tăiat subvenţia pentru acest sector agricol, lăsându-i practic în voia sorţii.