Ce stă în spatele fricilor care ne dau peste cap viaţa. Cea mai toxică temere cu care ne confruntăm
0
Fricile de care suferim sunt moştenite de la părinţi sau dobândite de-a lungul anilor din familie sau anturaj, iar până când nu sunt conştientizate şi eliminate, ne vor bulversa atât viaţa personală, cât şi pe cea profesională.
Fiecare dintre noi se confruntă cu o serie de frici, unele pe care chiar nu le conştientizăm. Cuvântul ”frică” are cel mai puternic impact asupra creierului uman şi declanşează de fiecare dată un întreg proces mental, emoţional şi fizic asupra organismului.
Cea mai puternică este frica de moarte. Din ea derivă toate celelalte frici. Pentru a scăpa de propriile temeri putem să analizăm şi persoanele apropiate care au reuşit să îşi elimine fricile şi în special cum au făcut acest lucru.
”Este necesar să ne autoevaluăm constant şi sincer pentru a ne descoperi fricile şi putem face asta prin câteva întrebări esenţiale: de ce îmi este frică, când mi-a fost frică ultima dată, care a fost cauza şi cum am reacţionat”, explică psihologul Stelian Chivu.
Toate aceste întrebări au rolul să ne conştientizeze pentru că, de cele mai multe ori, fricile de care suferim nu sunt reale şi ne distorsionează realitatea. Psihologii au identificat de-a lungul anilor, prin şedinţele de psihoterapie cu propriii pacienţi, peste 1.000 de frici.
Frica are şi o parte bună, dar şi una, evident, extrem de nocivă. Partea bună este că frica declanşează starea de alertă în organism, ce are rolul de-a ne proteja de eventualele pericole. În schimb, de cele mai multe ori frica face trimitere la un pericol care există doar în imaginaţia noastră, deci nu este real. Multe din temerile pe care le avem le-am dobândit în familie, în societate sau de la anturaj.
Afectează sistemul digestiv şi imunitatea
Frica afectează serios sistemul digestiv şi sistemul imunitar şi conduce de multe ori la comportamente iraţionale. Dintre toate emoţiile, frica este cea mai puternică şi are diferite grade de manifestare. Mai întâi, persoana în cauză va manifesta nelinişte, apoi va deveni anxioasă şi se va confrunta pe rând cu angoase, fobii, teamă, spaimă, groază, panică şi în final cu frica paralizantă.
”Psihologia şi neurobiologia au stabilit întregul circuit al fricii. Informaţiile fricii sunt transmise într-o zonă din creier numită talamus, care le analizează şi le expediază structurilor corticale. Acestea le verifică, la rândul lor, dacă sunt reale. Cartierul general al temerilor, dacă le putem numi aşa, este amigdala cerebrală, care dictează orice răspuns al organismului la ameninţările pe care le consideră reale. Aşa se declanşează producţia de adrenalină, cortizol şi transpiraţia, se accelerează bătăile inimii şi respiraţia, precum şi o serie de alte procese care pun corpul în stare de alertă”, explică psihologul Stelian Chivu.
Cea mai toxică este frica mentală, pentru că ideile şi programele negative pe care le-am moştenit de la părinţi sau le-am dobândit din societate sau de la anturaj vor genera o serie de comportamente mentale cu efecte distructive. Mai întâi va apărea un gând de frică, acesta va fi asociat la scurt timp cu o imagine, ce va fi urmată de o stare, iar apoi se va instala frica cu emoţiile aferente, care poate conduce la obsesii şi va somatiza la nivel fizic, aducând boala în organism.
Cum scăpăm de frică
Primul pas pentru a elimina fricile care ne domină viaţa este conştientizarea. De multe ori folosim expresii care ne programează negativ. Eliminând negaţiile din propriul vocabular vom face un pas important în acest sens.
”Este recomandat să evităm expresiile de genul <<să nu-ţi fie frică>> şi să folosim expresii de genul <<să fii curajos>>. La fel de importantă este şi cultivarea curajului. Unii dintre noi cred că pot fugi de frică, ceea ce este o naivitate, pentru că nu poţi fugi de propriul tău interior. Recomandat este să ne ridicăm deasupra fricilor pe care le avem”, explică psihologul Stelian Chivu.
Putem apela şi la diverse psihoterapii pentru a scăpa de fricile pe care le avem, cu ajutorul unor specialişti. Sportul este un alt element care ajută la reducerea numărului de frici pe care îl acumulăm de-a lungul vieţii. Exerciţiile de respiraţie ajută mult la eliberarea fricilor pentru că ajută la oxigenarea creierului, care devine astfel mai rezistent la programele negative.
”Să luăm, de pildă, frica de înec sau frica de înălţime, două dintre cele mai comune frici. Este important să intrăm zilnic în apă sau să urcăm gradual un munte pentru a ne obişnui, a ne împrieteni, ca să spun aşa, cu frica pe care o avem. Astfel, vom reuşi gradual să ne depăşim frica. De asemenea, ne putem programa singuri la nivel neurolingvistic. Este suficient să repetăm zilnic expresii scurte şi pozitive de genul <<apa este prietenul meu>> sau <<înălţimea este prietena mea>>, ca să fac trimitere la exemplele anterioare”, spune psihologul Stelian Chivu.
Autoanaliza este esenţială în procesul de conştientizare al propriilor frici, iar frica de a nu greşi este în topul temerilor de care majoritatea dintre noi suferă. Aici intervine şi un aspect interesant. Multe din fricile cu care ne confruntăm sunt eliberate prin simplu fapt că devenim conştienţi de ele.
”Fricile ne ţin într-o stare de încordare permanentă, de prezenţă, dar nu şi într-o stare de conştienţă. Nu vom reuşi să le eliminăm dintr-odată. Important este ca în fiecare zi să facem câte un mic pas în această direcţie, iar în scurt timp vom constata că am scăpat de ele”, susţine psihologul Stelian Chivu.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Psiholog: „În noi stă puterea de a ne sabota sau vindeca“. Care sunt cuvintele antidot al eşecului
Se încarcă comentariile...
