Asasinatul care a zguduit Galaţiul în 1932. Un căpitan doctor a ucis în plină stradă un maior - cum s-a încheiat sângerosul incident

Drama petrecută s-a răspândit cu o repeziciune uimitoare în întreg oraşul. Foto: Adevărul

Pe 9 septembrie 1932, gălăţenii care erau în trecere pe strada Domnească au fost zguduiţi de trei împuşcături de revolver. Un medic a fost cel care a descărcat focurile de armă. Victima a căzut fără cunoştinţă pe trotuar de unde a fost ridicată şi trasportată la farmacia Toma, unde i s-au dat primele îngrijiri.

Evenimentul s-a petrecut pe la orele 10 fără un sfert, în centrul Galaţiului. Pe strada Domnească era îmbulzeală mare căci cinematografele abia terminaseră de difuzat filmele.

„În acea mulţime, căpitanul dr. Şandru, la braţ cu soţia sa urcau pe strada Domnească. În faţa vitrinei blănăriei Shulman s-au oprit să privească mărfurile expuse. Din urmă soţii Şandru au fost ajunşi de maiorul Gogulescu. Pietonii de pe stradă au fost zguduiţi de drama ce avea să se întâmple, trei împuşcături de revolver auzindu-se la acea oră târzie”, ne-a povestit Marius Mitrof, consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

Firul evenimentelor

Imediat ce a trecut maiorul Gogulescu pe lângă soţii Şandru, căpitanul Şandru, observându-l a scos revolverul şi a descărcat un foc de armă în spatele acestuia. Maiorul Gogulescu s-a întors şi l-a întrebat pe căpitan de ce a tras. Ca răspuns, doctorul Şandru a îndreptat din nou ţeava revolverului spre maior şi a descărcat încă două gloanţe.

Martorii oculari au spus atunci că maiorul Gogulescu, trecând pe lângă familia Şandru, ar fi adresat cuvinte mai puţin cuviincioase soţiei medicului. Fără a ezita, doctorul Şandru a scos revolverul din buzunar şi, înainte de a putea fi oprit, a descărcat un foc asupra maiorului Gogulescu. Acesta s-a întors apostrofându-l. În acelaşi moment doctorul a mai tras de două ori.

„În acelaşi timp, asasinul, foarte calm, s-a lăsat condus de doi gardieni la Comenduirea Pieţii. Între timp victima a fost transportată la spitalul Elisabeta Doamna - Caritatea gălăţeană. Înainte de a i se da vreun ajutor medical a încetat din viaţă, deşi la căpătâiul său se găseau doctorii col. Gruescu, doamna doctor Mihăilescu şi căpitan doctor Dragoş. La Comenduirea Pieţii căpitanul Şandru era interogat de către colonelul Marinescu, comandantul Pieţii. Mai târziu au sosit şi generalul Aurel Alimănescu, comandantul corpului 3 teritorial, lt. col. Manoliu”, a spus Marius Mitrof, consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

Căpitanul Şandru a refuzat să facă declaraţii

„Acesta a cerut toc, cerneală şi hârtie pentru a face un memoriu. I s-a pus la dispoziţie o cameră unde căpitanul doctor Şandru a început să îşi scrie raportul. În oraş începuse să circule tot felul de versiuni, una mai fantastică decât alta asupra acestui asasinat. Se brodează o serie întreagă de poveşti pe această chestiune. Faţă de refuzul căpitanului de a declara verbal, anchetatorii au trebuit să se resemneze pentru a citi mai întâi raportul şi apoi să continue ancheta. S-a vorbit insistent despre o femeie care ar fi cauza acestei drame”, a explicat Marius Mitrof.

Cine era victima?

Originar din Ploieşti, maiorul Alexandru Gogulescu a fost avansat în acest grad la data de 8 iunie 1932. Era o persoană cunoscută în toate cercurile gălăţene, unde era primit pentru calităţile sale. În baroul de Covurlui era, de asemenea, apreciat. Acesta a făcut războiul la cavalerie şi după încheierea păcii a îmbrăţişat cariera Justiţiei militare după ce şi-a luat licenţa în drept.

Versiunile evenimentului

„Se spunea că la Consiliul de Război exista reclamaţia unei doamne pe nume Casimir din strada Dr. Carnabel, făcută contra căpitanului Şandru. Maiorul Gogulescu cercetând reclamaţia i-a dat curs şi din această cauză şi-ar fi atras răzbunarea căpitanului Şandru. La interogatoriul luat la Comenduire de către generalul Alimănescu şi colonel Marinescu se spune că doctorul Şandru ar fi declarat acelaşi lucru”, a explicat Marius Mitrof, consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

Căpitanul Şandru era originar din Transilvania. După ce a venit în Galaţi, acesta s-a căsătorit, prin martie 1932, cu fiica lui Vasile Dimian şi verişoara lui Victor Dimian, care locuiau pe strada Braşoveni, o familie respectabilă şi apreciată în oraşul Galaţi.

Drama petrecută s-a răspândit cu o repeziciune uimitoare în întreg oraşul ştirea producând o impresie penibilă în toate cercurile.

„Pe străzi şi în localuri publice drama a fost comentată cu aprindere atât de mult, cu cât mobilul asasinatului nu era cunoscut”, a explicat Marius Mitrof.

Familia victimei a sosit în Galaţi în cursul dimineţii de 10 septembrie, fără a lua vreo decizie asupra înmormântării.

„Drama petrecută în seara zilei de 9 septembrie 1932 a zguduit prin senzaţionalul ei întreg oraşul Galaţi. Într-adevăr prin fulgerătoarea comitere a faptului, prin misterul care învăluie încă gestul căpitanului dr. Şandru şi mai cu seamă prin poziţia socială pe care o aveau atât victima cât şi asasinul - cele întâmplate ies din limitele obişnuite. Tragedia îmbracă aspecte nebănuite când te gândeşti că stau faţă în faţă doi ofiţeri. Victima, maior, distins magistrat, dotat cu o rară voiciune a spiritului şi cu o perfectă cunoaştere a dreptului militar, avea în oraşul nostru nenumărate legături de amiciţie, cu atât mai mult cu cât era dotat cu un excepţional spirit de sociabilitate. În faţa morţii acesteia fulgerătoare stă cel care a tras gloanţele ucigaşe. Doctorul căpitan Şandru se bucura de asemenea, de o consideraţie. Părea incredibil că un doctor căpitan, un om trecut prin viaţă şi desigur şi prin suferinţă, un om care prin însuşi meseria sa nu mai putea fi sclavul pasiunilor, să fi comis aproape fără motiv, un asemenea gest tragic”, a spus Marius Mitrof, consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

„Întregul oraş se află sub impresia zguduitoarei drame. Oriunde mergeai, la restaurant, la cafenea, prin magazine, auzeai aceeaşi chestiune obsedantă: care-i cauza? O femeie? Curios era faptul că toată lumea insista mai ales asupra unor amănunte care puneau în umbră viaţa maiorului Gogulescu. O tempora, o mores!”, a mai precizat acesta.

Şirul întâmplărilor din ultimii doi ani

Venit în Galaţi prin 1930, căpitanul Şandru, a făcut cunoştinţă cu domnişoara Nuşia Cazimir, croitoreasă de profesie, cu domiciliul pe strada Tecuci. Între cei doi s-au închegat în scurt timp o relaţie de iubire consumată, cum altfel, decât prin clipe fierbinţi de amor. Această relaţie a durat cam un an, căci doctorul Şandru a cunoscut-o pe actuala sa soţie, fiica lui Vasile Dimian, cu care a vrut să se însoare, rupând astfel legăturile cu fosta sa iubită.

Surprinsă de acest deznodământ, Nuşia Cazimir care în tot timpul legăturilor ei cu doctorul Şandru îl ajutase pe acesta cu diverse sume de bani, face o reclamaţie la comandantul regimentului 3 pionieri, arătând că a fost părăsită de doctor după ce acesta i-a luat o sumă cu bani şi îi promisese că se însoară cu dânsa. Cuprinsă de remuşcări şi trăind încă amintirile frumoaselor clipe petrecute în compania doctorului, Nuşia Cazimir şi-a retras după câteva zile reclamaţia.

Numai că doctorul se pare că nu împărtăşea aceleaşi simţăminte.

„Lezat de reclamaţia fostei iubite, a înaintat parchetului civil o reclamaţie prin care arăta că Nuşia Cazimir s-a făcut vinovată de ceea ce numim noi astăzi, denunţ calomnios. Parchetul întreprinde cercetări şi găsind-o vinovată deschide acţiune publică împotriva prietenei reclamantului trimiţând-o în judecata instanţei, care a condamnat-o pentru acest fapt la 15 zile închisoare. Amărâtă de meschina răzbunare a fostului iubit, Nuşia cazimir face o nouă reclamaţie, de astă dată însă la Consiliul de Război. Colonelul Giurgea Demetrescu, şeful parchetului militar, însărcinează cu ancheta pe maiorul Alexandru Gogulescu. Căpitanul Şandru este chemat la cercetări unde declară că nu a făcut nici o promisiune de căsătorie d-nei Cazimir şi, de asemenea, nu a luat nici un ban. Aparenţele – şi se pare că acesta era adevărul - erau împotriva căpitanului Şandru. Maiorul Gogulescu care face ancheta intervine împăciuitor în această afacere solicitându-i căpitanului Şandru să îi dea o despăgubire fostei sale metrese pentru ca aceasta să-şi retragă reclamaţia”, ne-a relatat Marius Mitrof, consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

Căpitanul Şandru care între timp se însurase nici nu a voit să audă de această tranzacţie. Atunci maiorul Gogulescu îl anunţă că va proceda conform legii trimiţându-l în judecată pentru escrocherie. La această ameninţare căpitanul Şandru a răspuns: „Dacă îmi distrugi carera mea, ţi-o distrug şi eu pe a ta!”

„Fără să fie impresionat de această ameninţare, maiorul Gogulescu deschide acţiune publică de comun acord cu şeful raportor col.Manoliu, iar generalul Gavrilescu, comandantul  Diviziei 21 Infanterie semnează ordonanţa de trimitere în judecată. Acest fapt se petrecuse cu doar câteva zile înainte de teribila întâmplare de pe strada Domnească. În ziua tragicului eveniment, căpitanul Şandru tocmai se întorsese din judeţ unde a fost în inspecţie la soldaţii bolnavi. Probabil că pe când se plimba cu soţia sa pe strada Domnească, seara, cineva l-a înştiinţat că a fost trimis în judecată, ordonanţa fiind deja semnată de generalul comandant. La aflarea acestei veşti căpitanul doctor a fost cuprins de mânie şi cum s-a întâmplat ca prin preajma sa să treacă maiorul Gogulescu, s-a folosit de acest moment pentru a-l ucide”, a spus Marius Mitrof, consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

Soţia căpitanului, d-na Şandru, a arătat în declaraţia sa că ştia de legăturile anterioare ale soţului, însă de când s-a însurat doctorul, acestea au fost definitiv întrerupte.

„Autopsia a stabilit că 2 gloanţe trase de căpitanul Şandru l-au lovit în piept, iar unul din spate. Cele două gloanţe trase din faţă au ricoşat şi s-au oprit în coapse fără efect. Glontele tras prin spate a fost cel letal, moartea survenind încet, căci maiorul Gogulescu în momentul în care a fost împuşcat s-a întors către căpitanul Şandru întrebându-l de ce a tras. După autopsie, cadavrul a fost aşezat într-un sicriu după care s-a oficiat o slujbă religioasă de către confesorul garnizoanei”, a explicat Marius Mitrof, consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

Acest asasinat a făcut pe anchetatori să înceapă cercetări cu privire la aspecte anterioare din viaţa căpitanului Şandru. Cu această ocazie s-au făcut două descoperiri senzaţionale, ţinute o vreme, sub tăcere.

„În memoriul căpitanului Şandru, scris în camera Comenduirii Pieţii în locul unei declaraţii verbale, se arăta că prin 1924 acesta a suferit de un deranjament mintal din care cauză a fost internat atunci într-un sanatoriu. Se mai arăta apoi că aceeaşi criză s-a mai repetat şi peste patru ani. Faţă de aceste constatări, comisia de anchetă a hotărât ca să îl supună pe doctorul Şandru unui examen medical şi apoi să continue cercetările”, a spus Marius Mitrof, consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

La finalul anchetei, toţi s-au pronunţat în favoarea defunctului maior Gogulescu, care nu a avut nici cea mai mică vină în trimiterea în judecată a căpitanului Şandru, el făcându-şi numai datoria.