PORTRET: Vasile Plăcintă, basarabeanul care iubeşte folclorul românesc

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Vasile Plăcintă
Vasile Plăcintă

Ansamblul folcloric Doina Covurluiului este condus de un om cu mare suflet pentru muzică populară, originar din Basarabia, Vasile Plăcintă

Muzicianul, folcloristul şi scriitorul Vasile Plăcintă s-a născut la 18 mai 1949, în satul Slobozia Mare, judeţul Cahul, din fosta Basarabie, actuala Republica Moldova, într-o familie de ţărani. Din şcoala elementară, păstrează amintirea învăţătorului Ion Geantâc. După absolvirea Liceului de Arte din Soroca a fost repartizat ca „Director al Casei de Cultură", în satul Văleni-Cahul, tot pe malul stâng al Prutului.

„Între 1976-1981, am frecventat cursurile facultăţii de Muzică din cadrul Institutului de Arte «Gavril Muzicescu», din Chişinău, la profesorul Boris Davândov", îşi aminteşte basarabeanul.

Încă din facultate s-a afirmat, cum îi place să spună, cu „deosebit avânt şi temeinicie", în muzică şi în literatură. În 1980, şi-a făcut debutul literar în revista Uniunii Scriitorilor din Moldova: „Literatură şi artă".

În prezent, Vasile Plăcintă este membru al multor societăţi şi uniuni scriitoriceşti, printre care Uniunea Epigramiştilor din România, Cenaclul Scriitorilor Umorişti Verva din Galaţi, Cenaclul Vatra şi Uniunea Scriitorilor din Moldova.

În 1994, a obţinut cetăţenia şi „repatrierea română", spaţiu din care spune că şi-a hrănit inspiraţia. Din 2001, ocupă funcţia de director artistic al Ansamblului folcloric „Doina Covurluiului" din Galaţi.

Scriitor, epigramist şi folclorist

Are alături de el instrumentişti precum Ion Chiciuc - dirijor, Ştefan Negură - interpret la peste zece instrumente, Viaceslav Creul - care cântă la pian, acordeon, vioară, dar şim pe trompetistul Alexei Ababei.

Ca folclorist, Vasile Plăcintă a publicat în 2001 volumul de folclor muzical din Moldova de Jos: „Lăutare zi-i mai tare", pentru care a primit „Diploma de Excelenţă" din partea Consiliului Judeţean Tulcea.

Ca scriitor, Vasile Plăcintă, abordează teme de satiră şi umor, epigrame, aforisme-hazlii, dar şi teme de cercetare etnologică.

„Am publicat volumul de aforisme <<Taurisme>>, volumul de epigrame „Hohote pe stomacul gol", dar şi dicţionarul de epitafuri „Morţi în ordine alfabetică.

Este prezent în 24 antalogii şi culegeri colective de epigrame, printre care: „Marea antologie a epigramei româneşti", de Efrim Tarlapan şi „Antologia epigramei româneşti", alcătuită de George Corbu, Valerian Lică şi George Zarafu.

„Vasile Plăcintă este un maestro al poantei inteligente", spunea despre gălăţeanul nostru, George Corbu, preşedintele Uniunii Epigramiştilor din România.
Acesta este portretul unui basarabean care merită din plin respectul gălăţenilor.

Ce-i place?

Îmi place exactitatea. Sunt un om de scenă şi nu pot trece pe lângă probleme. Îmi place arta, poezia, muzica şi pictura. Să ştiţi că uneori sunt un tip chiar sensibil, am momente când chiar plâng.

Ce nu-i place?

Nu-mi plac oamenii falşi şi nici minciuna. Nu-mi place să bârfesc pe la spate. Eu chiar şi cu şeful meu, dacă am ceva să-i reproşez i-o spun în faţă. Asta şi pentru că epigramiştii scot în evidenţă tot ce-i negativ.

Întrebări şi răspunsuri

Cum se împacă toate aceste atribuţiuni: scriitor, epigramist, director de ansamblu folcloric?

Eu cred că destul de bine... Dacă nu mă credeţi vă propun să ascultaţi „doina inimii mele", de la „covurluiul" ce vă curge în sânge. Şi apoi să zâmbiţi ca-n epigramele mele, cu fruntea descreţită de umor.

Cum vă văd pritenii de pe o parte şi de alta a Prutului?

Ca pe vechiul şi respectiv noul Vasile Plăcintă. Vechiul, adică cel venit din surse folclorice, autorul strigăturilor, anecdotelor şi proverbelor şi noul, cel care încearcă şi chiar reuşeşte să compună literatură satirică şi umoristică serioasă.

Profil:

Data naşterii: 18 mai 1949
Studii: Facultatea de Muzică din Chişinău
Stare civilă: Căsătorit, 3 copii

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite