Vânătoarea iepurelui la picior. O plăcere transformată în aventură

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pe cât de mici şi drăgălaşi pe atât de „alunecoşi” sunt iepurii, mai ales când vânătorul este pe urmele lui. În ceea ce priveşte vânatul de iepuri vă vom arăta mai jos câteva dintre trucurile de care este bine să ţineţi cont.

Din fericire iepurele este printre speciile care în ultima perioadă a înregistrat o expansiune aproape peste tot. Dacă cunoaşteţi bine teritoriul pe care vânaţi veţi şti desigur unde se găsesc cele mai bune zone ce ţin acest vânat. Totodată, nu uitaţi că valoarea acestora este variabilă în funcţie de sezon şi condiţii atmosferice. În zilele cu vânt trebuie cautate zone în vale adapostite sau în margini de pădure. După ploaie va ieşi să se usuce pe terenuri ce drenează bine apa. Dacă este frig va sta pe versanţi cu expunere mare la soare.

Vârful activităţii acestuia se situează în zori şi la apusul soarelui; iepurele se deplasează atunci foarte mult şi de obicei foloseşte aceleaşi cărări. Trebuie să reperaţi şi să identificaţi aceste cărări datorită a numeroase urme de prezenţă pe care animalul le lasă pe traseele lui nocturne: excremente uşor de recunoscut ca şi mici smocuri de păr, în schimb amprentele picioarelor sunt vizibile numai pe un sol care permite prin consistenţă amprentarea - nisipos, argilos umed, noroios.

Câteva sfaturi de la specialişti vin în ceea ce priveşte echipamentul. Echipaţi-vă corespunzător cu haine care nu fac zgomot şi încălţări uşoare. Odată intrat în teren folosinţi-vă de vânt căci iepurele îşi face culcuşul stând cu nasul în direcţia vântului şi este permanent în alertă. Deplasaţi-vă lent, traseul punctându-l cu zigzag-uri şi opriri dese, moment când cercetaţi atent terenul. Atenţie, la unul din aceste momente poate demara iepurele neliniştit de imobilitatea neaşteptată. Deci fiţi pregătit de tragere. Priviţi atent de jur împrejur până la linia de orizont. Nu încercaţi să-l depistaţi după culoare căci aceasta se confundă perfect cu mediul. Bătrânii spuneau să te uiţi după ochiul lui care pe timp clar straluceşte. Mai uşor de depistat în timpul rece când îi poţi vedea aburul răsuflării sau cel ieşit din blană umedă pe de rouă sub acţiunea razelor soarelui.

Odată ce aţi localizat animalul şi nu este în bătaia puştii fiţi atent că fuge foarte repede. Avansaţi spre el cu nonşalanţă fără să fortaţi ritmul şi nu-l pierdeţi din vedere dar nici nu-l priviţi fix. Puteţi începe să vorbiţi căci liniştea îi poate provoca fuga. Trageţi calm numai şi numai după ce a demarat.


Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite