VIDEO/Variantă pentru cei ce se tem de seisme! Un gălăţean a inventat cuşca anticutremur

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Gălăţeanul Mircea Manolescu, a devenit unul dintre cei mai cunoscuţi inventatori români ai momentului după ce a construit cuşca-anticutremur, un dispozitiv cu care pot fi salvate multe vieţi omeneşti în cazul unui seism puternic.

Teama de cutremure l-a inspirat atunci când a imaginat, proiectat şi realizat modulului individual de protecţie antiseismică.

"Vorbim despre un paralelipiped, cu structură de oţel, care să reziste la greutatea unor plafoane sau planşee prăbuşite, cu îmbrăcăminte din fibră de sticlă, care să facă faţă cioburilor şi altor fragmente de diverse materiale, şi de un bureţel pe interior, care să împiedice rănirea persoanei aflate înăuntru. În mod normal, modulul nostru poate găzdui un adult şi un copil şi nu cântăreşte mai mult de 80 kg. Realizarea lui a ţinut cont de regula -cu cât e mai mic, cu-atât e mai rezistent", afirmă Mircea Manolescu.

În urmă cu doi ani, Manolescu, împreună cu colaboratorul său au acordat un amplu interviu pentru Adevărul.

La şapte ani demonta orice fel de jucărie, ca să vadă ce-i înăuntru şi dac-o poate face la loc. Trei ani mai târziu, născocea năstruşnice sisteme de alarmă:

"Când intra cineva la mine-n cameră, nu mai era chip: un clopoţel începea să sune, un electromotor se învârtea de mama focului!". Inventator "cu diplomă" e din 1986: avea 24 de ani când, alături de profesorul coordonator al tezei de licenţă, a obţinut brevetul de invenţie pentru un "sistem de protecţie a instalaţiilor de încălzire".

Acum, toată lumea îl ştie drept "tatăl căsuţei anticutremur": Mircea Manolescu este, alături de Mircea Chiţescu, autorul modulului individual de protecţie antiseismică, premiat la saloanele naţionale şi internaţionale de inventică.

Cercetător în Franţa

În aprilie 1990, la 28 de ani, Mircea Manolescu pleacă în Franţa pentru două săptămâni, conform vizei turistice pe care o primise, şi revine în ţară după opt ani încheiaţi.

"Plecasem cu mai multe lucruri în minte: să mi se recunoască diploma obţinută în România, să obţin în plus o diplomă franceză, să am acces la tehnica modernă şi să învăţ să o utilizez".

Nu i-a fost uşor, dar de atins, şi-a atins ţintele.


"Am dat examen la Institutul Naţional de Ştiinţă Aplicată (INSA) din Lyon, ca să mi se recunoască diploma de inginer, după care am activat, ca şi cercetător şi doctorand, în cadrul aceleiaşi instituţii: doi ani chiar la INSA şi alţi doi la o universitate care se înfiinţa chiar atunci: Universite de La Rochelle. Am obţinut, în 1994, titlul de Doctor es Sciences cu teza »Contribuţii la transferul de căldură prin radiaţie în medii transparente folosind unelte infografice», mi-am continuat încă doi ani activitatea didactică şi de cercetare la universitatea respectivă, după care, din 1996 până în 1998, am lucrat la o societate de editare programe de calcul din Belfort şi am bătut Franţa în lung şi în lat, ca să instruiesc zeci de ingineri din proiectare".
În 1998, Mircea Manolescu se întoarce acasă şi preia funcţia de director general al unei societăţi înfiinţate chiar de el, în 1992, şi de care se ocupaseră părinţii în timpul uceniciei sale în Franţa.

Până în 2000 are un răgaz de "reaclimatizare" la aerul ţării, după care gustul pentru inventică revine. Teama de cutremure, acesta este motorul care a stat la baza invenţiei sale cele mai cunoscute: modulul individual de protecţie antiseismică:

"Eram la un client pe Magheru, în blocul unde e Cinema Patria, şi când a trecut o maşină pe stradă, a început să se mişte tot blocul. M-am gândit atunci că dac-ar fi fost un cutremur mai serios, în mod sigur n-aş fi supravieţuit. Mi-am pus problema în felul următor: ce-ar trebui să am/să folosesc ca să nu mor într-o astfel de situaţie. Şi, o dată ce-am avut ideea, m-am apucat de treabă cu Mircea Chiţescu, şi el tot inginer de meserie".

Al patrulea model de cuşcă

"Cererea pentru brevet am depus-o în 2003 şi de-atunci tot îmbunătăţim modelul, am ajuns acum la a patra versiune. Vorbim despre un paralelipiped, cu structură de oţel, care să reziste la greutatea unor plafoane sau planşee, cu îmbrăcăminte din fibră de sticlă, care să facă faţă cioburilor şi altor fragmente de diverse materiale, şi de un bureţel pe interior, care să împiedice rănirea persoanei aflate înăuntru. În mod normal, modulul nostru poate găzdui un adult şi un copil şi nu cântăreşte mai mult de 80 kg. Realizarea sa a ţinut cont de regula -cu cât e mai mic, cu-atât e mai rezistent", îşi prezintă "copilul" inginerul Mircea Manolescu.

Iar celălalt Mircea, Mircea Chiţescu, inginer constructor şi coautor al modulului, adaugă:
"Am făcut tot felul de teste ca să-i verificăm rezistenţa şi utilitatea. Am făcut studiu pe model matematic, l-am testat cu prese în laborator, după care, în ultimă fază şi după o serie de îmbunătăţiri, am plasat două module, cu manechine în ele, într-o clădire care a fost demolată prin implozie. În afara unor mici zgârieturi, nu s-a întâmplat nimic cu modulele şi manechinele au rămas intacte. Concret, modulul antiseismisc rezistă la nu mai puţin de 120 de tone".

VIDEO-Vezi aici un amplu interviu acordat de Manolescu Eugeniei Vodă.

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite