Unul din patru deţinuţi din România consumă droguri

Cel mai consumat drog este heroina. Foto: Bogdan Dimofte

Agenţia Naţională Antidrog Galaţi a prezentat recent rezultatele celui de-al doilea studiu naţional privind prevalenţa consumului de droguri în sistemul penitenciar din România.

În vederea obţinerii de informaţii care să permită dimensionarea programelor de intervenţie adaptate nevoilor specifice acestui tip de populaţie, Agenţia Naţională Antidrog a realizat în anul 2011, în colaborare cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor, cel de-al doilea studiu privind dimensiunea şi tendinţele înregistrate în consumul ilicit de droguri, alcool şi alte substanţe în rândul deţinuţilor, precum şi a implicaţiilor comportamentului adictiv asupra stării de sănătate a persoanelor din mediul penitenciar.

Scopul acestui proiect l-a constituit crearea cadrului ştiinţific necesar dezvoltării serviciilor adresate persoanelor dependente de droguri, medicamente sau alcool din penitenciare, în special a celor de asistenţă medicală şi psihologică, dar şi pe cele de reducere a riscurilor asociate (harm reduction), în deplină concordanţă cu unul dintre obiectivele Strategiei Naţionale Antidrog 2005-2012.

Metoda de cercetare utilizată a fost ancheta sociologică pe bază de chestionar. Eşantionul stabilit a fost de 2100 respondenţi (2064 de chestionare valide), reprezentativ naţional pentru populaţia ţintă instituţionalizată din mediul penitenciar, cu vârsta mai mică de 64 de ani. Selecţia persoanelor incluse în eşantion s-a făcut din toate cele 31 de penitenciare existente în România (penitenciare de maximă siguranţă, cu regim închis sau semideschis, spitale penitenciar, centre de reeducare, penitenciare pentru minori şi tineri), metoda de eşantionare fiind una probabilistică, stratificată şi multistadială.

Chestionarul a conţinut 87 întrebări (350 de variabile) referitoare la cunoştinţele, atitudinile şi practicile de consum, fiind structurat pe 5 secţiuni (alcool, tranchilizante, barbiturice şi antidepresive, substanţe noi cu proprietăţi psihoactive şi droguri ilegale, date socio-demografice). Colectarea datelor a fost realizată de specialişti din cadrul ANA în perioada iulie-august 2011 şi a fost finanţată prin intermediul Acordului semnat între ANA şi OEDT pentru anul 2011.

În ceea ce priveşte consumul de medicamente (tranchilizante, sedative, antidepresive) fără prescripţie medicală - consumul recent (ultimul an) şi cel actual (ultimele 30 de zile) din actuala perioadă de detenţie a înregistrat în anul 2011 o uşoară creştere comparativ cu 2006.

Profilul utilizatorului ar arăta cam aşa: de sex masculin, cu vârsta cuprinsă între 25-34 de ani (în creştere faţă de 2006: 15-24 de ani), care nu este căsătorit/concubinaj, cu un nivel de şcolarizare scăzut (nu a absolvit liceu/facultate), şomer sau fără ocupaţie în momentul arestării (în 2006:elev/student), a locuit înainte de detenţie în Bucureşti.

Prevalenţa consumului de droguri ilegale şi de noi substanţe psihoactive comercializate sub numele de „droguri legale sau plante etnobotanice", în rândul populaţiei aflate în penitenciar de-a lungul vieţii este de 25,1%. Se observă o creştere: atât comparativ cu studiul realizat anterior (2006 - 18,5%), cât şi comparativ cu populaţia generală de 15-64 ani (GPS, 2010 - 4,3%), ceea ce confirmă statutul de populaţie la risc privind consumul de droguri, acordat de literatura de specialitate persoanelor aflate în detenţie.

Creşterea consumului în rândul populaţiei aflate în penitenciar este mai evidentă dacă se au în vedere prevalenţele pentru consumul înaintea actualei perioade de detenţie şi dacă se compară cu prevalenţa consumului de-a lungul vieţii pentru populaţia generală.

În funcţie de tipul de drog consumat, rezultatele studiului arată că în 2011, cel mai consumat drog în rândul deţinuţilor a fost heroina (11,1%, respectiv 2,2%), urmată îndeaproape de cocaină, haşiş şi canabis. Comparativ cu studiul anterior (2006), se observă apariţia consumului de SNPP şi creşteri pentru toate celelalte tipuri de droguri cu excepţia celui de ecstasy care înregistrează o scădere şi că, deşi la valori diferite, se păstrează ierarhizarea în funcţie de tipul de drog.

Astfel, cele mai consumate sunt heroina, haşiş/canabis şi cocaina, urmează un grup intermediar format din SNPP, ecstasy şi metadonă, iar cel mai puţin consumate sunt amfetaminele şi LSD-ul (care au fost de fapt consumate doar înainte de actuala perioadă de detenţie).

Comparativ cu populaţia generală, neinstituţionalizată există valori relativ similare între consumul în penitenciar şi cel al populaţiei generale, dar se observă o altă ierarhie: 1. SNPP, 2. canabis, 3. ecstasy, 4. heroina şi cocaina şi 5. amfetamine şi LSD faţă de cea înregistrată pentru populaţia aflată în detenţie: 1. heroină, 2. haşiş, 3. canabis, 4. SNPP, 5. cocaină, 6. metadonă şi 7. ecstasy, ceea ce sugerează ipoteza existenţei unei legături între consumul de heroină şi infracţionalitate.

Vârsta medie de debut în consumul de droguri: este cuprinsă în intervalul 16,67- 22,02 ani (în scădere faţă de 2006: 19,45-22,72 ani), cele mai mici fiind în 2011 pentru consumul de alte droguri (ex: solvenţi şi inhalanţi) şi heroină (19,29 ani), iar cea mai mare pentru consumul de metadonă (22,02 ani); comparativ cu studiul anterior, vârsta medie de debut este în scădere pentru toate tipurile de drog.