PORTRET: Tudorel Călugăru debuta în poarta Oţelului când avea numai 15 ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cariera sa de jucător şi apoi de antrenor se suprapune cu mare parte din istoria Oţelului, începând din campionatul judeţean şi până în Cupa UEFA.Relu, cum îi spun apropiaţii, este gălăţeanul cu cei mai mulţi ani din viaţă dedicaţi echipei de fotbal Oţelul. Nimeni altcineva nu a fost în activitate la club aproape trei decenii şi jumătate.

„Dintre toţi fotbaliştii pe care i-am avut la echipă în 16 ani, Relu Călugăru îmi este cel mai aproapiat sufletului", ne spunea zilele trecute Puiu Vasilache, preşedintele Oţelului până în 1989, care ne-a povestit cum a ajuns Călugăru la echipă.


Adus de pe maidan

„Unul dintre jucători, Târâş, a insistat să mă duc să văd un puşti care-l impresionase cum apăra pe maidan. L-am luat imediat la echipă, avea doar 15 ani când a apărat la echipa de seniori, în 1976. Era un meci cu miză, barajul de promovare din judeţ, cu Bujorii Tg. Bujor. Nu a luat gol, i-am bătut la noi cu 4-0. Nici în prima repriză de la ei nu a primit gol, aveam 5-0, apoi ne-am lăsat egalaţi ca să nu avem scandal de la partid", povesteşte Vasilache


A apărat poarta Oţelului în peste 400 de meciuri, din campionatul judeţean şi până în Cupa UEFA. A prins toate promovorile, amintirile cele mai frumoase fiind de la cea din 1986, când se intra prima dată în divizia A.


Firesc, meciul de care îşi aminteşte cu cea mai mare plăcere, este cel din Cupa UEFA cu Juventus Torino, câştigat 1-0 la Galaţi. „Eram obişnuiţi să jucăm cu public numeros, nu aveam mai puţin de 10.000 de oameni în tribune la un meci acasă. Dar atunci, când am ieşit la încălzire şi am auzit cum vuieşte stadionul arhiplin, vreo 25.000 de spectatori, m-am simţit cu adevărat fotbalist împlinit. Atmosfera de atunci nu o poţi uita", mărturiseşte Călugăru.


La polul opus, retrogradarea din 1989. „A fost dureros, dar eram o echipă de caractere şi am rămas aproape toţi, cu aceeaşi oameni reuşind apoi să revenim în A, peste doi ani", a spus Călugăru.

În acea perioadă a plecat prima dată la altă echipă, spre finalul returului din 90. „Liliac plecase la lotul naţional şi Petrolul rămăsese fără portar. Am fost împrumutat acolo şi am jucat în şase meciuri, singurele din carieră care nu au fost pentru Oţelul", a adăugat fostul portar.


A pus mănuşile în cui în toamna anului 1994, devenind antrenor de portari la prima echipă. În 2008, antrenorul de atunci, Petre Grigoraş, a preferat să-l aducă pe Dan Moţei să lucreze cu portarii, Călugăru trecând la juniori. Peste câteva luni a acceptat o ofertă din Arabia Saudită, la Al Itihad, în sezonul 2008-2009. La întoarcere, a revenit ca antrenor al portarilor de la echipa mare a Oţelului.

ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI


De ce crezi s-au schimbat atât de des portarii la Oţelul în ultima vreme?
Toţi au avut calităţii şi au fost băieţi care au muncit mult, astfel încât Oţelul a fost o rampă de lansare pentru ei. Cernea a fost adus când Petrolul renunţase la el, în doi ani ajungea la Steaua. Cristi Munteanu nu mai apăra la Naţional când a venit aici, în doi ani pleca la Dinamo, Vâtcă venea din eşalonul secund şi în doi ani era la Steaua.


Portarul de acum, Grahovac, cum este?
Caracter deosebit şi valoros. Dacă continuă pe linia aceasta, nu ştiu dacă mai stă mult timp pe la Galaţi. Îi creşte cota într-un ritm foarte rapid.

CE ÎI PLACE
Mi-a plăcut enorm modul în care este privită activitatea juniorilor în Arabia Saudită. Echipa de juniori de 16 ani făcea deplasările numai cu avionul, avea cantonamente la fel ca echipa mare, ceea ce la noi nu se prea întâmplă.

CE NU ÎI PLACE
Felul în care se face selecţia la copii şi juniori pentru portari. Ajung în prima ligă cu mari deficienţe şi totul se trage de la felul în care sunt instruiţi la vâstele mici. De aceea avem şi această criză la nivelul portarilor, de e campionatul plin de străini.

Profil
Născut. 16 iulie 1960, Galaţi
Studii. Şcoala federală de antrenori, licenţă „A"
Familie. căsătorit

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite