Toader Mircea, instructor de zbor: „M-am urcat în avion în anul 1972 şi nici până în ziua de azi nu m-am mai dat jos"

Toader Mircea este este aviator de aproape 40 de ani şi a zburat pe o mulţime de aparate. Are la activ „crearea" a peste 100 de piloţi şi spune că nu se opreşte aici.

Totul e simplu: „M-am urcat în avion în anul 1972 şi nici până în ziua de azi nu m-am mai dat jos". Cam aşa se poate rezuma într-o frază povestea vieţii lui Ioan Toader Mircea, instructor de zbor şi inspector la Aerial Club Galaţi. O viaţă trăită mai mult pe aerodrom, în zgomot de motoare turate şi în miros de benzină, alături de viitorii piloţi.

Aviaţie. Doar aviaţie

Toader Mircea a urmat cursurile liceului militar "Ştefan cel mare" la Câmpulung Moldovenesc, pe care l-a absolvit în anul 1972.

În acelaşi an a fost admis la Şcoala Militară de Ofiţeri de Aviaţie, pe care a absolvit-o trei ani mai târziu. Chiar înainte de absolvire i s-a propus să rămână instructor în cadrul şcolii.

Lucru mai puţin întâlnit la vremea respectivă pentru că a deveni instructor de zbor însemna să petreci mult timp într-o unitate de luptă, apoi o perioadă de stagiatură şi abia după aceea activitatea de instructor.

A fost repartizat la aerodromul de la Focşani, care se redeschidea în acea perioada. A pilotat multe tipuri de avioane atât cu elice cât şi cu reacţie, printre care Zlin 526 şi 726, L 29 dar cele mai dragi i-au fost Yak 18 (pe care a făcut foarte multă acrobaţie) si IAR 823.

Acum Ioan Toader Mircea instruieste elevi la clasa de avioane ultrauşoare şi a obţinut şi calitatea de inspector pe această clasă.

Dacă îl întrebi pe nea Mircea cum a ajuns să iubească avioanele răspunsul este unul simplu: „Nu ştiu dacă a fost un eveniment anume, probabil că fiecare dintre noi şi-a dorit la un moment dat să zboare, mai ales copiii spun: «avion cu motor, ia-mă şi pe mine în zbor». Numai că eu am ţinut să concretizez lucrul ăsta, eu să fiu cel care este la manşă. A fost şi o situaţie fericită, în anul trei de liceu militar, când au venit la noi mai mulţi reprezentanţi de la aviaţia sportivă şi aşa am luat contact cu acest domeniu fascinant - zborul", spune Toader Mircea.

Are o grămadă de amintiri plăcute legate de zbor, dar a avut şi incidente de zbor.  "În general nu am avut problele grave în zbor, am avut o oprire de motor în aer, dar eram undeva aproape de aerodorm, am făcut tot ceea ce scria la carte ca să vin la aterizare de urgenţă să aterizez. Chiar dacă a fost o aterizare forţată, am reuşit să o execut pe aerodrom în deplină siguranţă", îşi mai aminteşte Toader Mircea.

A pus atât de mult suflet în această meserie încât şi acum, la vârsta de aproape 60 de ani, se întreabă mereu: „Oare câţi elevi mă vor mai da jos de acum încolo din avion pentru a zbura singuri?".

Ce-i place?

Îmi plac oamenii care tratează lucrurile de orice natură cu seriozitate. În afară de zbor, iubesc să pictez, îmi place foarte mult să mă ocup de flori, de grădinărit şi sunt şi un mare iubitor de animale.

Ce nu-i place?

Rămân dezamăgit când am de-a face cu puşlamale. Şi de fiecare dată, când este vorba de relaţiile interumane, chiar şi pe cei care nu au nimic în comun cu activitatea de zbor îi privesc tot prin prisma zborului, pentru că seriozitatea ar trebui să ne caracterizeze în orice domeniu, nu numai în aviaţie.

Întrebări şi răspunsuri

Câte generaţii de elevi au trecut prin mâinile dumneavoastră?

Elevi pregătiţi, grupe în sine, circa 13-14 grupe, pentru că după aceea am deţinut funcţii de comandă şi am continuat activitatea de instructor, dar fără a avea grupe de sine stătătoare. Aş putea spune că am peste 100 de piloţi cărora le-am pus manşă în mână.

Aţi început să zburaţi în 1972 şi nu v-aţi oprit nici acum. Când credeţi că o să vă opriţi?

Terenul de zbor a fost întotdeauna sufletul meu, am considerat că m-am născut şi am trăit pe aerodrom, tocmai de aceea chiar şi la vârsta pe care o am nu pot să renunţ la activitatea de zbor.

Profil:

Născut. 10.11.1953, Măraşu, judeţul Brăila
Studii. Şcoala Militară de Ofiţeri de Aviaţie
Familie. căsătorit