Tipic românesc/ Au fost retrocedate până şi terenurile de sub Dunăre!

Terenurile rămase în urma desecării bălţilor de pe malul tulcean al Dunării au fost revendicate şi restituite unor moştenitori. Pentru retrocedarea suprafeţelor de teren ce au aparţinut în trecut Dunării s-au făcut cereri din partea unor persoane din Bucureşti, Sibiu, Tulcea şi, în special, Galaţi.

Ridicarea unui dig pe malul tulcean al Dunării şi retrocedările suspecte de terenuri situate de-a lungul luncii fluviului fac parte, în opinia specialiştilor hidrotehnişti, dintre cauzele inundaţiilor în zona Moldovei.

Conform studiului "Aspecte cantitative şi schimbări climatice", realizat de Ministerul Mediului, îndiguirile realizate în ultimele trei decenii au determinat creşterea nivelului Dunării şi, implicit, atingerea mult mai uşor a cotelor de inundaţii. În plus, fluviul nu mai are posibilitatea de a prelua debitele mari care vin dinspre Siret şi Prut şi din această cauză cele două râuri îşi croiesc breşe de-a lungul cursurilor şi inundă zonele populate.

Digul de pe malul tulcean al Dunării a fost construit la sfârşitul anilor 80 din dispoziţia autorităţilor comuniste care urmăreau creşterea suprafeţei de teren agricol. S-a îndiguit o suprafaţă de aproape 22.000 hectare, teren care, în cea mai mare parte a anului, era acoperit de apele fluviului. „Aceste terenuri ar trebui redate luncii Dunării pentru ca fluviul să aibă unde să se reverse. Digul tulcean, de 40 de km lungime, ar trebui spart extremităţi. Conform calculelor mele, astfel, nivelul apei în zona Galaţi, Brăila, Tulcea, şi nu numai, ar avea cu 50 de centimetri mai puţin", a declarat Gelu Stan, directorul Apă-Canal Galaţi.

„A fost o prostie a regimului comunist care trebuie reparată măcar acum acum, în al doisprezecelea ceas, altfel vom avea mereu parte de inundaţii", este de părere şi Romeo Cândea, inginer hidrotehnist.

Dacă s-ar reface lunca Dunării, fluviul ar avea la dispoziţie, atunci când apele cresc din cauza precipitaţiilor abundente, o albie lată de aproape şase kilometri şi nu una de cel mult doi kilometri.

Împroprietăriri suspecte

Obstacolul care stă în calea renaturării luncii fluviului este reprezentat de retrocedările dubioase care s-au făcut în zonă. „Proprietarii sunt din Bucureşti, Tulcea şi Galaţi. Zilnic, vin la primărie sau mă sună şi îmi spun că nu sunt de acord să li se inunde terenurile", ne-a declarat Viorel Chiriţă, primarul din comuna IC Brătianu, una din localităţile tulcene în care s-au făcut retrocedări în lunca fluviului.

„Eu nu ştiu cum s-au făcut aceste puneri în posesie, pentru că aceste terenuri au fost mereu acoperite de ape, înainte de construirea digurilor. În plus, pe lege, în lunca Dunării nu se puteau face retrocedări", afirmă Gelu Stan.

Suspiciunile legate de aceste împroprietăriri au fost confirmate şi de primarul Chiriţă. „Este adevărat că din timpuri străvechi terenurile erau acoperite de ape. Eu nu am nicio vină. Toate hârtiile de proprietate au fost date la Galaţi, unde înainte era arondată comuna noastră", ne-a explicat Viorel Chiriţă.

Şi specialişti din Olanda, angajaţi de Şantierul Naval „Damen" din Galaţi au făcut studii privind oportunitatea reversărilor controlate pe malul tulcean al Dunării.