Ştefan Ambrozie a inventat conceptul de folclor urban

Imediat după Revoluţie a înfiinţat formaţia „Năzdrăvanii”. A compus în jur de 300 de melodii şi a fost premiat cu discul de aur pentru vânzările de casete şi compact discuri.

Ştefan Ambrozie s-a născut şi a copilărit în satul Tămăoani, pe malul drept al Prutului. Dragostea pentru cântecul popular i-au transmis-o bătrânii lăutari care cântau la hora satului, lângă biserică. A început să cânte încă de la grădiniţă şi la maturitate şi-a făcut o profesie din asta.

„Erau în acele vremuri nişte concursuri în cadrul emisiunii  «Dialog de la distanţă», între judeţe, unde mereu obţineam locuri fruntaşe. Mi-aduc aminte că prima melodie care am cântat-o a fost «Vin ciobanii de la munte» şi a doua era «Radu Mamii», povesteşte Ştefan Ambrozie.

A absolvit Liceul Pedagogic şi Şcoala Populară de Artă şi a lucrat în diferite domenii. A fost dirijor la ansamblul folcloric al Regionalei CFR, electrician, barman, dar nu a renunţat nici o clipă la marea sa dragoste, muzica populară». A cântat în spectacole, restaurante, la nunţi şi show-uri radio-tv.

Părintele „năzdrăvanilor”    

Imediat după căderea comunismului a înfiinţat formaţia „Năzdrăvanii”, cu care a avut sute de spectacole în ţară şi străinătate, alături de marii artişti  Romică Ţociu, Gică Petrescu, Draga Olteanu Matei.

„Totul a plecat de la o glumiţă. Am pus pariu pe două beri că, într-o săptămână, eu fac «Năzdrăvănii». Se scăpase de cenzură şi toată lumea cânta ceea ce simţea. Era o adevărată nebunie. Eu m-am dus acasă şi într-o săptămână am făcut un album, iar într-o lună de zile am fost în topul vânzărilor din ţară. Au fost foarte multe cântece de protest”, povesteşte omul Ştefan Ambrozie.

Aduce tradiţiile în nuntă

Împreună cu prietenul şi actorul Paul Buţa „se străduie” să reînvie tradiţiile de nuntă. „Floclorul este unul  dintre pilonii culturii naţionale şi încercăm să-l readucem, atât cât se poate, la nunţile românilor. O tradiţie care la noi s-a cam uitat este „Iertăciunea” . Când doi tineri îşi uneau destinele, se ieşea în curtea casei, se punea o rogojină, nişte scaune, perne şi copiii îşi cereau iertare de la părinţi pentru greşelile făcute, cu voie sau fără voie. Dar nu o făceau ei în mod direct, ci un lăutar, care cânta cu umor”, spune interlocutorul nostru.

A introdus concepul de folclor urban. Motivul: peste 50 % din locuitorii oraşului sunt de la ţară şi fiecare a venit cu propriile obiceiuri. S-a oprit din cântat în 1997, rămânând  liderul  formaţiei «Năzdrăvanii». 

A conceput un software (program informatic) cu stiluri româneşti pentru constructorul de instrumente marca Roland. Peste 60% dintre românii care utilizează claviaturi performante folosesc stiluri şi aranjamente create de Ştefan Ambrozie sau  derivate din conceptul acestuia pentru care i se recunosc drepturi de autor din anul 1998.

Întrebări şi Răspunsuri:

Este necesar umorul în folclor?

Este esenţial, nu necesar. Dacă observaţi, toate pildele din folclor pe care le folosesc bunicii sunt presate şi cu un pic umor. Împreună cu formaţia «Năzdrăvanii» şi actorul Paul Buţa am adus teatrul la nunţi. Scopul nu este băşcălia, ci încercarea de a exprima prin muzică obiceiuri, năravuri, atât de la oraş, cât şi de la sat, cu aspecte din tranziţie, ignoranţă şi chiar prostie.

Care e povestea lui moş Scarlatache ?

Colaborarea cu personajul Moş Scarlatache- personaj real de astfel din Murgenii Vasluiului, întruchipat strălucit de actorul Paul Buţa, este ţăranul hâtru şi şugubăţ, care face haz de necaz şi spune lucrurilor pe nume, în graiul lui, cum numai el ştie, poate chiar la fel ca marele Constantin Tănase.

Ce-i place: Iubesc copiii şi tot ce este frumos. Am o grădină la Tămăoani, în satul natal, şi imi place să muncesc la ea. Îmi place tot ce este nou. Îmi plac mult tinerii, chiar dacă au mentalităţi diferite.

Ce nu-i place: Nu–mi place să fac rău. Nu-mi plac oamenii nelalocul lor. Televiziunile ne bombardează cu oamenii care nu-şi au locul în faţa ţării. Nu-mi place să epatez în vreun fel. Nu-mi place lauda de sine.

Profil

Născut: 23 decembrie 1955, Galaţi

Studii: Şcoala Populară  de Artă

Familie: căsătorit, doi copiii

Ocupaţie: „ţăran tăcut”