Sexul şi bătaia îi fac pe copii să fugă de acasă
0
Majoritatea fetelor între 13 şi 18 ani care dispar de acasă sunt în căutarea marii iubiri. Neglijenţa faţă de copii poate duce la adevărate drame, micuţii ajungând de multe ori să fugă de acasă şi să încapă pe mâna traficanţilor de carne vie.
CITIŢI ŞI:
Zeci de copii îmbătrânesc în arhivele Poliţiei
Relaţiile tensionate cu părinţii, abuzurile suferite acasă sau pur şi simplu tendinţa de vagabondaj reprezintă numai câteva dintre motivele dispariţiei de acasă a minorilor.
Ultimele statistici făcute publice de Inspectoratul Judeţean de Poliţie Galaţi relevă faptul că peste 90% dintre cazurile de dispariţie ale copiilor sunt cauzate de fuga voluntară. Minorii iau această decizie din cauza neglijenţei părinţilor, a abuzurilor la care sunt supuşi de către aceştia sau pur şi simplu datorită influenţei nefaste a anturajului.
Subcomisar Cristina Tatulici, purtătorul de cuvânt al IPJ Galaţi, a declarat că analiza cazurilor înregistrate „evidenţiază faptul că principalele motive care stau la baza părăsirii în mod deliberat a domiciliului familial de către minor sunt: tendinţa spre vagabondaj, intenţia de căsătorie sau concubinaj neagreată de părinţi, intenţia de a locui la un prieten, teama de reacţia părinţilor faţă de situaţia şcolară sau faţă de o greşeală, intenţia de a câştiga bani printr-o muncă sezonieră".
Fetele pleacă la iubiţi
Poliţiştii gălăţeni s-au confruntat de foarte multe ori cu cazuri de fete date dispărute de către părinţi şi care ulterior sunt găsite în casa prietenului sau chiar a viitorului soţ.
În general, cele care decid să fugă după marea dragoste au vârste cuprinse între 13 şi 18 ani. Cazurile de acest tip sunt tot mai frecvente, iar majoritatea fetelor care aleg această soluţie refuză, de obicei, să se reîntoarcă la acasă.
Pentru ele, a locui cu un bărbat înseamnă atât satisfacerea dorinţelor sexuale şi a nevoilor afective, cât şi scăparea din situaţiile dificile cu care se confruntă acasă: sărăcia, violenţele, conflictele permanente, lipsa de atenţie şi afecţiune .
Reintegrarea se face greu
Conform psihologilor, cea mai grea perioadă prin care trec copii regăsiţi de familie este cea a reacomodării.
„De obicei, este bine ca, odată găsit, părinţii să apele la un specialst, chiar dacă este vorba doar despre psihologul şcolar. Aşa copilul va fi ajutat să treacă mai uşor peste trauma sa. Însă trebuie identificată cauza şi remediată, în caz contrar existând posibilitatea unei noi plecări de acasă", a declarat Adriana Ţigănucă, psiholog din Galaţi.
Cele mai dificile cazuri din punct de vedere psihologic le reprezintă copii fugiţi după ce au fost abuzaţi chiar de părinţii lor. În aceste situaţii, atât minorii cât şi părinţii trebuie să stea de vorbă cu specialiştii.
„Dacă copilul a plecat pentru că a fost abuzat de părinţi sau bătut, după găsirea acestuia este bine ca să se lucreze şi la remedierea relaţiilor copilului cu familia. Trebuie ajutat să se reintegreze, acolo unde acest lucru este posibil, adică dacă nu este vorba despre părinţi alcoolici sau cu alte vicii", a mai declarat Adriana Ţigănucă.
Kassandra, dispărută de un deceniu
Cel mai vechi caz de dispariţie a unui minor de la Galaţi datează de mai bine de un deceniu, mai exact din 11 mai 1999.
Kassandra Ungureanu, atunci în vârstă de doi ani, a dispărut din faţa magazinului Winmarkt, după ce a fost lăsată la cerşit de către mama sa, în grija unei femei. De altfel, cea despre care se presupue că ar fi răpit-o pe Kassandra a fost audiată în luna august 2009.
Kassandra este dispărută din luna mai 1999
„Nu a putut da o declaraţie coerentă despre ce s-a întâmplat în urmă cu zece ani şi nu se poate stabili cu exactitate gradul său de vinovăţie în dispariţia minorei Kassandra Ungureanu", declară comisar Iulian Vizitiu, şeful compartimentului Urmăriri din cadrul S.I..C.
Se încarcă comentariile...
