Reportaj/Viaţă de orăşean în condiţii de ţăran. Locuitorii din Târgu Bujor şi Bereşti au buletin de oraş, dar n-au apă şi canalizare

Târgu Bujor şi Bereşti, oraşele-comună, nu reuşesc să asigure utilităţi publice urbane decât la jumătate dintre locuitorii lor. Investiţiile ce ţin de racordarea la reţeaua de apă, canalizare şi gaze se bazează exclusiv cu fonduri europene. Bani locali nu există

Târgu Bujor (8.000 de locuitori) şi Bereşti (3.800 de locuitori) au statut de oraş, cu toate că numărul de locuitori este mai mic decât cel al unor comune precum Matca şi Pechea, care numără peste 10.000 de persoane fiecare.

Dependenţi de subvenţii

În urmă cu câţiva ani, administraţia din oraşul Târgu Bujor a fost aproape de faliment. Luni de zile angajaţii bugetari nu şi-au mai primit salariile, iar serviciile prestate de furnizori nu au mai fost plătite.

Acum situaţia a revenit la normal, dar autorităţile locale sunt tot dependente de ajutorul financiar de la Consiliul Judeţului. Bugetul local poate suporta doar 55-60% din cheltuielile curente ale oraşului, iar în acest context, racordarea la reţeaua de canalizare este un lux de care doar o treime din cei peste 8.000 de locuitori ai oraşului beneficiază.

Cu soba la bloc

Cu toate că 2.500 de locuitori ai oraşului locuiesc la bloc, ei se încălzesc la sobe. „Proiectul pentru gaze există, dar e cu bătaie lungă. Trebuie obţinute fonduri europene pentru realizarea unei asemenea investiţii", ne-a declarat primarul Ştefan Arfire.

Autorităţile locale au restanţe la achitarea unor investiţii cum ar fi modernizarea unor străzi şi trotuare şi încearcă să finalizeze racordarea la reţeaua de apă a localităţilor arondate Umbrăreşti şi Moscu. Chiar dacă sunt săraci, locuitorii oraşului Târgu Bujor doresc să fie racordaţi la reţeaua de apă şi gaze pentru a avea parte măcar de puţină civilizaţie.

„Acum un an au început să bage apă. Ne-au promis că ne trag şi nouă apă cam peste un an. Noi vrem să trăim decent. Dacă ar trage gaze, aş face un efort pentru că merită", ne-a declarat Dumitru Mitache (50 de ani).

Fără apă potabilă

Bereştiul este unul din cele mai sărace oraşe din ţară. Singurele venituri sunt obţinute de autorităţile locale din colectarea de taxe şi impozite de la populaţie.
Oraşul care numără 3.800 de locuitori este o localitate a paradoxurilor. Veniturile proprii îi permit să se autofinanţeze, fiind realizate trotuare şi şanţuri betonate în oraş, însă doar 800 de locuitori au fost racordaţi la reţeaua de apă. Vara nici aceştia nu mai primesc apă.

„Reţeaua de apă a fost realizată în 1970 de autorităţile comuniste. Pe perioada verii nu se mai poate asigura apa curentă pentru că aceasta provine din satul Pleşa, iar nivelul apei din puţuri scade din cauza căldurii", ne-a precizat primarul oraşului Bereşti, Octavian Dică.

În prezent, doar 10% din populaţie este racordată la reţeaua de canalizare. Vorbim de 380 de persoane care locuiesc la bloc şi care se încălzesc iarna la sobe. Autorităţile locale preconizează că în circa şase ani vor reuşi să facă racordarea la reţeaua de gaze a oraşului. Locuitorii s-au săturat însă de promisiuni.

„Există un proiect de racordarea a satului Bereşti Meria la reţeaua de apă de 20 de ani, dar nu s-a făcut. Doar două case la începutul satului s-au racordat şi atât. De gaze nu mai vorbesc. Eu consum trei butelii de gaz pe lună, iar o butelie costă 50 de lei. Trebuie făcut ceva", ne-a declarat Marian Vârlan (41 de ani).