Paul Lupoaie aclimatizează molizi la malul Dunării

Biologul se mândreşte că a reuşit să înţeleagă mersul naturii şi speră să ajute ca Galaţiul să devină un oraş cu adevărat modern şi din punct de vedere al mediului

Paul Lupoaie s-a îndreptat spre sivicultură imediat după terminarea studiilor. A lucrat prima dată la regia locală de administrare a spaţiului verde, dar apoi şi-a descoperit cu adevărat pasiunea. „În 1997 am ajuns la Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii şi de atunci, am rămas aici. Încetul cu încetul pasiunea a devenit din ce în ce mai mare. Acum sunt foarte mândru pentru că am reuşit să cunosc o mare parte din secretele naturii", ne-a mărturist Paul Lupoaie.

„Spaţiul verde din oraşe este mult tributar plantărilor din anii 60-70, din perioada comunistă, când reprezentanţii fostului regim au încercat atunci să împădurească oraşele rapid. Astfel, au plantat specii care cresc repede, dar care poate nu sunt aşa de benefice pentru oraşe. Astfel de specii ar fi şi cele trei specii de plop care produc foarte mult puf şi care se regăsesc mai ales în vechile cartiere ale Galaţiului", ne-a explicat Lupoaie.

Mută molizii la Dunăre

Unul dintre experimentele la care lucrează Paul Lupoaie vizează aclimatizarea molizilor la Galaţi. „În oraş şi în Grădina Botanică sunt specii care s-au aclimatizat foarte bine, însă ele au fost aduse din alte zone. Din conurile acestui soi de brazi au ieşit răsaduri, care acum sunt în al doilea an. Dacă vor continua să se dezvolte normal, putem spune că că am naturalizat molizii şi la Dunăre".

Schimbarea la faţă a Galaţiului

Biologul consideră că în minim 8-10 oraşul nostru poate deveni unul frumos şi sănătos din punct de vedere al mediului înconjurător. „Nu putem schimba totul imediat. Este nevoie de răbdare, perseverenţă şi de puţină pricepere", a mai explicat Lupoaie.

Întrebări şi răspunsuri

Putem scăpa de puful plopilor?

„Sigur, dar totul trebuie făcut cu cap. Nu este o problemă specifică oraşului Galaţi, este una la nivelul ţării. S-au sădit specii de plopi, alese greşit, dar ei pot fi îngrijiţi şi înlocuiţi treptat. Paltinii, mesteacănii, plopii fără puf şi chiar molizii pot fi plantaţi în oraş".

De ce s-au plantat plopi cu puf?

„Trebuie să admitem că această specie de plopi cu puf au şi avantaje. Emit de cinci ori mai mult oxigen decât alte specii de arbori, motiv pentru care sunt buni pentru viaţa oricărui oraş. Din păcate s-a greşit când s-au plantat în oraş. Trebuia să fie sădiţi la marginea acestuia.

Profil

Născut. 29 ianuarie 1970, Luncaviţa, judeţul Tulcea

Studii. horticultură la Universitatea de Agricultură din Iaşi

Ocupaţie. muzeograf la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi

Familie. Căsătorit, doi copii