Orele de sport în şcoală au devenit o corvoadă. Elevii fug de sport obţinând scutiri false

Activitatea fizică dezvoltă capacitatea de refacere psihică şi echilibru emoţional. În era calculatoarelor, mulţi elevi găsesc diverse pretexte pentru a fi scutiţi de orele de sport.

Din calculele făcute de responsabilii de la Inspectoratul Şcolar, cele mai multe scutiri eliberate sunt pentru educaţia fizică. Din controalele făcute de inspectorii de specialitate reiese faptul că mai bine de 8% dintre elevi nu participă la orele de sport pentru că au scutiri, fie pentru un semestru, fie pe întreg anul şcolar. Problema este cum sunt eliberate aceste scutiri medicale.

„La unii din aceşti copii nu se poate demonstra că motivele medicale invocate sunt reale. Există multe adeverinţe cu parafa medicului, dar, odată întrebaţi, medicii neagă că ar fi eliberat aceste certificate“, susţine Onuţ Atanasiu, inspector general adjunct la Inspectoratul Şcolar Galaţi.

Afirmaţia inspectorului este întărită şi de cei care vin în contact direct cu elevii, la orele de educaţie fizică.

"Pot să vă spun, şi-mi asum responsabilitatea, că cel puţin 80% dintre scutiri sunt false, iar medicii care eliberează aceste scutiri ar trebui să fie mai responsabili", ne-a declarat un profesor de sport din Galaţi.

Licee de top şi licee codaşe

În  topul liceelor în care sportul se practică la cel mai serios mod sunt Liceul Teoretic Dunărea şi Colegiul „Vasile Alecsandri“.  Interesul elevilor pentru sport se datorează, în mare parte, dascălilor, susţine Atanasiu.

„Acolo unde profesorul nu se face plăcut, e clar că nici copiii nu sunt foarte încântaţi. Dacă însă profesorul are priză la copii, chiar şi cei care suunt scutiţi medical, nu numai că se prezintă, dar încearcă să facă mişcări pe care le impune profesorul“, spune Atanasiu.

 La polul opus în clasament se află Liceul Metalurgic „Aurel Vlaicu“ şi liceul Traian, instituţii unde elevii ignoră aproape total orele de educaţie fizică.

Din cauza acestor absenţe nemotivate, zeci de elevi de elevi au fost exmatriculaţi anul trecut din instituţiile şcolare, în timp ce mulţi dintre şcolarii din clasele V-XII au fost sancţionaţi prin scăderea notei la purtare. De altfel, din calculele celor de la Inspectorat, absenteismul pare să fie principalul factor care a dus la exmatriculări în ultimii zece ani.

Educaţie cu cardul

Odată cu introducerea cartelelor de acces în şcoli, situaţia s-ar putea schimba, cred responsabilii din Educaţie.
 
„Sistemul cu card de acces va fi implementat în primul rând în liceele mai slabe. Elevii se vor gândi de două ori înainte să chiulească, ceea ce va duce la creşterea interesului pentru carte, inclusiv pentru orele de educaţie fizică“, explică Atanasiu.

Mişcarea făcută în puţinele ore de sport din programul şcolar este, de multe ori insuficientă. Medicii recomandă părinţilor să-şi îndrume copii la cluburi sportive. În Galaţi, copiii pasionaţi de fotbal se pot antrena la Centrul de juniori de la FCM Dunărea sau la Centrul de copii şi juniori de la Oţelul. La FCM Dunărea, nu se precepe nicio taxă. Părinţii trebuie să le asigure puştilor doar treningurile pentru antrenament şi încălţămintea. La Oţelul, fiecare copil plăteşte o taxă lunară de 50 de lei, în schimbul căreia se oferă mingi, echipamentşi tot ceea ce este necesar pentru antrenamente şi deplasări la meciuri.

Calculatorul, duşmanul sportului şi al mişcării

Aurelian Drăgan, antrenor federal zonal pentru juniori şi totodată şeful Centrului de juniori de la FCM Dunărea, spune că cel mai important câştig pentru un copil este „smulgerea" acestuia din faţa calculatorului.
 
„Computerul este criminalul sănătăţii. Le ocupă timpul în detrimentul mişcării şi, implicit, al sănătăţii. Dacă în urmă cu câţiva ani, începeam selecţia pe la 9-10 ani, acum este nevoie să începem chiar de la şase ani, ca să prindă plăcerea de a face sport înainte a fi cuceriţi de calculator", a declarat Drăgan.

Potrivit specialiştilor, sportul oferă copilului echilibru emoţional şi le dezvoltă capacitatea de refacere psihică după înfrângeri, o capacitate deosebită de concentrare în momentele decisive. „Chiar dacă numai cei dotaţi genetic ajung la performanţă, toţi au marele câştig de a fi mai sănătoşi”, spune Drăgan.