Galaţi: Portret - Nicolaie Sburlan face fotografie de presă de 43 de ani
0
Gălăţeanul a descoperit arta fotografică în clasa a opta. Profesor i-a fost un vecin de bloc. Prima fotografie le-a făcut-o colegilor de clasă, în 1962, cu un aparat Smena
Nicolaie Sburlan a descoperit foto-jurnalismul în timpul facultăţii. A lucrat pentru diferite publicaţii studenţeşti, precum Revista Viaţa Studenţească şi Orizont Politehnic. De asemenea, a fost colaborator al ziarului „Viaţa Nouă”.
După terminarea studiilor universitare, tânărul Nicolae a pus bazele mai multor cluburi de fotografie.
„La Fotoclubul Dunărea, făceam fotografie şi film. Am participat la multe festivaluri de gen şi am luat numeroase premii interne şi internaţionale”, îşi aminteşte gălăţeanul.
În urma acestor rezultate, Nicolaie Sburlan avea să fie acceptat în Asociaţia Artiştilor Fotografi, care a luat fiinţă în anul 1956.
Comuniştii nu l-au vrut în presă
În 1989, a trecut în mod oficial pe baricadele presei. A renunţat la funcţia de inginer pe platforma siderurgică şi a început să lucreze la cotidianul Viaţa Liberă unde a activat până în anul 2.000.
„Înainte de Revoluţie, nu am putut să lucrez ca angajat la ziarul Viaţa Nouă, deoarece eram fiu de preot. Cineva de la partid (Partidul Comunist Român n.n.) mi-a spus că un băiat de popă nu poate să muncească la ziarul Comitetului Judeţean de Partid. Abia după căderea lui Nicolae Ceauşescu am putu să îmi duc cartea de muncă la ziar”, spune Nicolaie Sburlan.
Cunoscutul om de presă spune că debutul său gazetăresc este indisolubil legat de mentorul său Paul Popa, cel care l-a învăţat să-şi respecte aparatul de fotografiat.
„Făceam acest lucru şi înainte, dar de la el am învăţat să fiu mult mai serios”, admite el.
Predă fotografie la Centrul Cultural
Nicolaie Sburlan a dovedit că are şi vocaţie pedagogică reuşind să transforme mulţi fotografi amatori în adevăraţi profesionişti. Primele cursuri de „iniţiere în arta fotografică” le-a ţinut în 1975, la Casa Sindicatelor.
După 2000, s-a dedicat carierei de didactice şi se mândreşte că, în fiecare an, zeci de tineri se înscriu la cursul pe care îl predă la Centrul Cultural „Dunărea Jos”.
„Îmi place să cred că am un sistem de predare de calitate. Rezultatele înregistrate de foştii mei cursanţi îmi aduc multă bucurie. Foarte mulţi dntre ei au absolvit facultăţi de gen în centre universitare mari”, afirmă cu mândrie artistul fotograf.
La sfârşitul lunii septembrie, Nicolaie Sburlan va merge în Bulgaria, la Veliko Tarnovo, unde îşi va expune câteva lucrări fotografice.
Întrebări şi răspunsuri
Aţi avut regrete ca fotograf?
La deschiderea pasajului pietonal din Centru, a avut loc o întâmplare grozavă. A două zi după inaugurare, mulţi oameni s-au strâns la pasaj. Apăruse acolo un cetăţean care a trecut cu capra prin pasaj. Când se aflau la ultima treaptă, capra nu a mai vrut să meargă, dar eu nu am avut aparatul la mine.
Lecţia cea mai importantă pe care o predaţi la cursuri?
La spun elevilor că un fotograf nu trebuie să plece de acasă fără aparatul său. Fotograful este ca un vânător, care pierde raţa sau fazanul, dacă nu are arma la picior. Eu îi sfătuiesc pe tineri să fie foarte atenţi pentru că altfel vor regreta toată viaţa că au ratat o fotografie.
Ce îi place
În afară de fotografie, nu mai fac nimic. Nu mă pot rupe de ea. Acum lucrez la o Istorie a Galaţiului în Imagini. Dispun de foarte multe imagini. Oricând se poate vedea ce a fost în oraş acum 40 de ani.
Ce nu îi place
Nu îmi place că mulţi oameni nu înţeleg că trebuie să-i respecte pe cei din jurul lor. Nu îmi place că oraşul este foarte murdar. Am multe fotografii în care am surprins gunoiale de pe străzile Galaţiului.
profil
Născut: 4 ianuarie 1948, Buzău
Studii: Facultatea de Mecanică din Galaţi
Profesie: Profesor de fotografie
Familie: Căsătorit, are doi copii
Se încarcă comentariile...
