Stiri din Galati

Zeci de gălăţeni au participat la festivitatea de redeschidere a Muzeului Satului în variantă gălăţeană. Majoritatea participanţilor au urmărit spectacolul de pe dealurile din pădurea Gârboavele în timp ce învârteau micii pe grătar şi îşi savurau berea.

Autorităţile locale au ţinut să organizeze festivitatea de redeschidere a Muzeului Satului de 1 mai, în ideea ca numărul gălăţenilor care vor participa să fie cât mai mare.

Gălăţenii s-au înghesuit în pădurea de la Gârboavele, dar pentru a se distra alături de familie şi prieteni şi mai puţin din păcate pentru a asista la eveniment.

Paul Buţă, amfitrionul

Maestru de ceremonii a fost meşterul popular Paul Buţa, iar asistenţa a avut ocazia să îi asculte pe viu pe cântăreţii de muzică populară Mihai Trifan, Nicoleta Ene, Dida Agache şi Vasilica Tonu.

„Îmi place să transmit voie bună celor din jur şi mă bucur că lumea a venit să participe la eveniment", ne-a declarat Vasilica Tonu. La rândul său, Dida Agache ne-a mărturisit că îi face plăcere să cânte în faţa gălăţenilor.

Cu mic, cu mare la horă

Peste o sută de gălăţeni nu au rezistat tentaţiei şi au intrat să danseze în imensa horă formată în centrul complexului de case care formează muzeul.

Mulţi dintre cei prezenţi au preferat să asculte muzica populară de pe dealurile din pădurea Gârboavele în timp ce pregăteau friptura şi micii la grătar.

Ansamblul muzeal a fost redeschis publicului după ce a stat aproape doi ani închis, iar conducerea Centrului Cultural "Dunărea de Jos" promite că în incinta acestuia se vor desfăşura evenimente cultural-artistice atractive.

Propunerea deschiderii Muzeul Satului a venit de la meşterul popular Paul Buţa în 1998, dar abia peste nouă ani Consiliul Judeţului Galaţi a pus în practică un proiect finanţat de Uniunea Europeană cu 300.000 de euro.

Case din argilă şi nuiele

Muzeul Satului cuprinde trei tipuri de gospodării, specifice satelor din sudul Moldovei, şi o gospodărie din zona Cahul -Republica Moldova.

Meşterul popular Paul Buţa, care a venit cu ideea înfiinţării unui muzeu etno-cultural în pădurea Gârboavele, s-a gândit ca pe lângă gospodăriile tradiţionale să fie construite şi anexele aferente (coşar, beci, grajd, magazie, cuptor de pâine).

Vizitatorii au fost curioşi să afle care sunt materialele folosite la construcţia gospodăriilor. Este vorba de lemn si nuiele, lut, apă, nisip, paie şi bălegar.

Pe lângă cele patru case au mai fost realizate o fântână cu o roată, o fântână cumpănă cu teică, o moară de vânt şi o afumătoare. Este un muzeu la scară mai largă comparativ cu cel realizat de meşterul popular Paul Buţa în satul Şiviţa.

„Să vină lumea să vadă"

„Ideea mea a fost să vină aici şi să lucreze. Pentru asta am făcut casa asta, nu să vină să viziteze, că dacă vor să viziteze, să se ducă la alte muzee, unde sunt lucruri poate mult mai interesante.Eu am vrut să vină să lucreze. Interactivitate. Şi să vadă, v-am spus, cum îi la război, cum îi nu ştiu", ne-a declarat artistul.

Pe bilet scrie un leu, vizitatorul plăteşte 5 lei

Accesul cu autoturismul în Pădurea Gârboavale costă 5 lei, dar mulţi vizitatori s-au arătat nedumeriţi de faptul că pe bilet scria că preţul este de doar un leu.

"Eu am plătit 9 lei la intrare pentru o maşină. Nu ştiu ce se întâmplă. Nu e nici 5 lei, nici un leu cât scrie pe bilet", ne-a declarat Vasile Ciobanu, unul dintre vizitatori.

Autorităţile judeţene au stabilit ca fiecare proprietar de autoturism care intră în pădurea Gârboavele, să plătească o taxă de mediu de un leu.

Taxa de acces a autovehiculelor se percepe în perioada 1 martie - 31 octombrie. Categoriile exceptate de la plata taxei de mediu sunt copiii sub 5 ani şi veteranii de război.