Moare un mit. Podgoriile Vrancei, distruse de mafia vinului falsificat
0
Proprietarii spun că viticultura nu mai e rentabilă din cauza băuturilor „de eprubetă”, ieftine.Potrivit autorităţilor vrâncene, anul acesta au rămas pârloagă peste 2500 de hectare de vie, de patru ori mai mult decât anul trecut.
CITEŞTE ŞI: Dispar vinurile tradiţionale româneşti!Producţia a scăzut cu 75%! VIDEO/FOTO
Potrivit autorităţilor vrâncene, anul acesta au rămas pârloagă peste 2500 de hectare de vie, de patru ori mai mult decât anul trecut.
Probleme mari pentru viticultorii vrânceni, care-şi abandonează unul câte unul viile deoarece activitatea nu mai este rentabilă.
Potrivit Direcţiei Agricole Vrancea, anul acesta au rămas nelucrate 2.570 din cele 24.773 ha de viţă de vie. Asta înseamnă mai bine de 10% din total şi de patru ori mai mult decât în 2009, când au fost pârloagă numai 620 ha de vie.
Grav este că şi restul viei este doar în mică parte lucrată cum trebuie. „Din cauza costurilor foarte mari, pe trei sferturi din plantaţii se lucrează la minima rezistenţă, iar recoltele sunt din ce în ce mai mici”, declară Mariana Botea, purtător de cuvânt în cadrul Direcţiei Agricole Vrancea.
Struguri versus „pastile”
Principala cauză pentru care proprietarii nu-şi mai lucrează viile cu pasiunea de altădată este concurenţa pe care le-o fac vinurile falsificate.
Marin Cozma (52 ani) locuieşte în Tecuci dar are un hectar de vie în zona vrânceană Coteşti. Anul trecut, a făcut aproape trei tone de vin, dar a avut mari probleme cu vânzare acestuia.
„Am calculat cheltuielile făcute şi am ajuns la concluzia că mi-a ieşit litrul de vin la 3,5 lei. Ca să acoper şi munca mea, precum şi impozitele şi taxele, corect ar fi fost să-l vând cu cel puţin cinci lei pe litru. Dar cui să-l dau când la marginea şanţului se vinde cu numai patru lei? Cumpărătorii nu ştiu că ăla ieftin e apă cu arome, nu vin. Ei se uită doar la preţ”, ne-a mărturisit, cu amărăciune, Marin Cozma.
Din păcate, autorităţile nu par deloc preocupate să oprească acest fenomen. De-a lungul drumului european , de la Focşani şi până la Râmnicu Sărat, sunt sute comercianţi de vinuri contrafăcute şi zeci de echipaje de poliţie. Fiecare, însă, îşi vede de treaba lui.
Probleme şi cu subvenţiile
Un alt motiv pentru care agricultorii şi-au abandonat pământurile şi viile este legat suprimarea subvenţiilor oferite de statul român.
„Agricultorii nu au mai primit subvenţii naţionale ca în anii trecuţi, singurul ajutor venind de la UE. În condiţiile în care lucrările la culturile viticole ajung la 10.000 de lei, banii de la UE nu acoperă niciun sfert din cheltuieli. De asemenea, o bună parte din populaţia rurală a îmbătrânit şi nu-şi mai poate lucra pământul, mai ales că pensiile sunt foarte mici”, declară Mariana Botea.
Vor să-l vândă, dar n-au cui
Ilinca Acatrinei (60 ani), din comuna Păuneşti, care şi-a lăsat pământul pârloagă, întrucât sănătatea îi este din ce în ce mai şubredă, iar mai bine de jumătate din pensia ei lunară se duce pe medicamente.
„Îmi pare rău când văd că via mea este plină de buruieni şi că butucii sunt căzuţi pe jos. Dar nu am cum să fac faţă dintr-o pensie de 350 de lei, în condiţiile în care via trebuie stropită de 4-5 ori pe an, plus săpatul, prăşitul şi culesul. Aş vrea să vând tot ce am, dar nu am cui. Nu cumpără nimeni”, spune femeia.
Strugurii la cramă: 65 de bani/kg
Recolta din 2010 este aproape la jumătate faţă de cea de anul trecut, din cauza ploilor şi a îngheţului din primăvară. Pentru a salva viticultura, sindicatul ţăranilor, Propact, le-a impus marilor procesatori un preţ minim.
„Am stabilit, în special cu cei de la Vincon, să nu coboare oferta de preţ mai jos de 65 de bani. Anii trecuţi era bătaie de joc", a declarat Costel Ichim de la Propact.
Podgorenii însă, în special cei care deţin suprafeţe mici de vie, stau cu zilele pe marginea şoselelor cu strugurii în speranţa că îi vor vine la un preţ rezonabil.
“Eu cer un leu pe kg, că mai scade clientul. Cei care vor cantitate mare sunt bişniţari. Dacă eu am sacii cu câte 50 de kg, ei mi-i scot la 30 de kg. 45 de bani vor pe kilogram. Nici jumătate din banii pe lucrări nu mi-i scot. Am băgat şi economiile pentru vremuri grele şi pentru înmormântare în via asta", ne-a declarat Constantin Stângă (59 ani), din Coteşti.
Podgoriile gălăţene au dispărut deja
La Galaţi, situaţia este mult mai proastă decât în Vrancea. Dacă în 1990 în judeţ erau 21.000 de hectare de plantaţie viticolă cu soiuri nobile, în 2010 suprafaţa de a scăzut la numai 12.000 ha.
Grav este că doar jumătate din vie este efectiv lucrată, respectiv circa 6.000 de hectare. Restul este pârloagă sau mai există doar pe hârtie, fiind transformată în păşune sau arabil.
Au dispărut definitiv de pe hartă podgoriile de la Bereşti, Smulţi, Iveşti, Jorăşti şi Dealul Bujorului. Au supravieţuit în condiţii acceptabile podgoriile Nicoreşti şi Buciumeni. Singura vie lucrată după tehnologie este cea a Staţiunii de Cercetări Viti-Vinicole de la Târgu Bujor.
Se încarcă comentariile...
