Megaescrocherie pusă la cale de studenţii eminenţi din Galaţi. Au furat 800.000 de dolari de la zeci de străini

Un grup de 16 persoane, dintre care 12 în stare de arest, au fost trimise în judecată de procurorii DIICOT fiind acuzaţi de fraude informatice prin care au păgubit 800 de părţi vătămate. Din reţea făceau parte şi două operatoare angajate în societăţi coemrciale care erau licenţiate să opereze sistemului de transfer bancar Western Union.

Potrivit procurorilor DIICOT toate persoanele identificate şi cercetate în această cauză sunt tineri cu vârste cuprinse între 16-30 ani, elevi, studenţi sau fără ocupaţie şi care deţin cunoştinţe vaste legate de sistemele şi reţelele informatice, o parte dintre aceştia deţinând şi cunoştinţe temeinice de limbă engleză.
Membrii grupului infracţional au efectuat frecvent schimb de informaţii privind modurile de operare, au făcut schimb de usere şi parole, şi au împrumutat între ele numele „săgeţilor” şi au devenit tot mai preocupaţi pentru anonimizarea activităţii ilicite.

DIICOT: „Structură bine determinată, roluri prestablite”

Tinerii din Galaţi  s-au constituit în cadrul unui grup organizat, cu o structură bine determinată, fiecare având roluri prestabilite.
a) Autorii grupului – cei care au iniţiat şi constituit grupul infracţional şi respectiv membrii „palierului de comandă” ai grupului infracţional se ocupau de partea organizatorică, de coordonarea activităţii şi erau cei care aveau anumite atribuţiuni de utilizare a calculatorului:
1.  creau şi procurau pagini false de înregistrare pe site-urile Ebay sau Paypal;
2. creau sau procurau baze de date conţinând: userere şi parole ale unor utilizatori legitimi ai portalurilor de comerţ on-line, texte predefinite în limbi de circulaţie internaţională cu ajutorul cărora să poată fi contactate şi induse în eroare victimele, imagini/fotografii în format digital a unor produse oferite fictiv spre vânzare (telefoane, motociclete, laptopuri, etc.);
3. postarea licitaţiilor fictive pe site-urile de licitaţii on-line (în special Ebay);
4. gestionarea corespondenţei cu eventualele victime (oferirea de detalii privind preţul produselor şi caracteristicile acestora, indicarea „săgeţilor”, stabilirea modului de finalizare a tranzacţiei).
5. racolau „săgeţile” care urmau să ridice sumele de bani;
6. coordonau activitatea „săgeţilor” şi asigurau transportul sumelor de bani de la „săgeţi” la autori, achitau comisioanele către „săgeţi”;
    b) Săgeţile - al doilea palier al grupului îl constituiau „săgeţile”. Aceşti membri ai grupului comunicau datele personale către autorii grupului care, la rândul lor, licitau fictiv produsele pe numele „săgeţilor”, iar câştigătorii licitaţiei şi viitoarele părţi vătămate expediau contravaloarea produselor „cumpărate” pe numele „săgeţii”.
    Tot „săgeţile” erau cele care ridicau sumele de bani expediate pe numele lor şi predau banii către membrii „palierului de comandă” ai grupului infracţional. De regulă, aceştia comunicau „săgeţii” numele expeditorului şi MTCN-ul sau numărul de referinţă, date cu care „săgeata” completa formularul Western Union sau Money Gram şi în baza cărora ridicau banii.
    c) Operatoarele Western Union – reprezentau al treilea palier al grupului infracţional. Acestea aveau rolul de a remite către „săgeţi” sumele expediate de persoanele induse în eroare prin serviciul de transfer monetar.

Astfel, deşi acestea cunoşteau identitatea reală a „săgeţilor” sau chiar a membrilor din „palierul de comandă” ai grupului infracţional acceptau să le remită, contra unui „comision”, sumele de bani expediat de persoanele păgubite, completând în formularele Western Union date necorespunzătoare realităţii cu privire la identitatea persoanelor cărora le înmânau sumele de bani.

Şeful reţelei şi-a asumat minim de riscuri

Unul dintre principalii acuzaţi, considerat capul acestei grupări, Geani Chiriţă are la rândul său cunoştinţe solide legate de sistemele informatice şi de reţelele în care pot fi conectate şi în care pot lucra astfel de sisteme, acesta ajungând la concluzia că poate obţine pentru sine importante avantaje materiale cu asumarea unui minim de riscuri, prin inducerea în eroare a unor persoane cu ocazia încheierii tranzacţiilor on-line

Pentru a-şi asigura succesul şi pentru a îngreuna eventuala sa depistare Chiriţă a gândit organizarea unui grup infracţional complex structurat pe paliere, fiecărui palier revenindu-i diferite atribuţii precise, atribuţii a căror îndeplinire contribuia la realizarea scopului infracţional.

Urmărind obţinerea unor importante beneficii materiale prin inducerea în eroare a unor persoane cu ocazia încheierii unor tranzacţii on-line membrii grupului infracţional procedau la plasarea, pe paginile site-urilor specializate în organizarea de licitaţii on-line, de tipul ebay, Amazon, Craiglist, Alibaba şi Secundamano, de imagini ale unor produse, menţionând, în mod mincinos, faptul că acestea erau oferite spre vânzare.

Citeşte aici ce firmă de transfer bancar foloseau escrocii şi cum funcţiona mecanismul genial gândit de ei