REPORTAJ Lecţia inundaţiilor de la Galaţi: Dezastrul se poate repeta în orice clipă GALERIE FOTO
0Anul trecut, când Dunărea şi Siretul au ieşit din matcă, premierul Boc şi autorităţile locale promiteau gălăţenilor noi diguri de apărare contra apelor. Au fost vorbe în vânt. Cu puţin timp înainte de deschiderea „sezonului inundaţiilor", nici măcar lucrările de consolidare ale digurilor existente nu sunt gata.
Bilanţul măsurilor luate de autorităţi, la circa un an de la inundaţiile care au fost aproape să radă o jumătate din oraşul Galaţi de pe faţa pământului şi au creat pagube în valoare de peste 20 de milioane de euro, este extrem de sumbru.
Din păcate, după cum veţi constata din analiza de faţă, la Galaţi s-au făcut doar eforturi simbolice pentru a evita un nou dezastru.
Dezastrul şi incompetenţa
Inundaţiile care au lovit judeţul Galaţi în iunie-iulie 2010 au prins autorităţile locale total nepregătite în ceea ce priveşte prevenirea dezastrelor naturale: diguri de pământ vechi şi ciuruite (pe alocuri inexistente), dotare precară şi instruire aproximativă a salvatorilor, planuri de urgenţă făcute de mântuială, bani puţini la dispoziţie.
Urmarea acestui complex de împrejurări nefericit a fost catastrofală: inundarea mai multor localităţi şi cartiere ale Galaţiului. Totul ar fi putut culmina cu ştergerea de pe faţa pământului a unei jumătăţi din oraş, lucru care nu s-a întâmplat - atenţie! - doar din cauza unei sclipiri de geniu a unui om simplu, care a sugerat deschiderea canalului Dunăre-Marea Neagră.
Deşi efortul uman depus în faţa apelor furioase a fost impresionant, măsurile ulterioare de prevenire a unor astfel de dezastre au fost incomplete. Acum populaţia şi autorităţile nu pot decât să aştepte inevitabilul: sezonul de inundaţii 2011.
S-a cheltuit o avere
Conform datelor oficiale furnizate de Ministrul Mediului, Lazlo Borbely, pentru reparararea digurilor afectate de inundaţii în perioada 2005-2010 statul român a cheltuit peste 29 de milioane de euro.
Cu toate acestea, în judeţul Galaţi, în fiecare dintre cei cinci ani, daunele produse de inundaţii au fost din ce în ce mai mari, sute de oameni au rămas fără case, mii de hectare de culturi agricole au fost distruse de ape şi sute de afaceri au fost năruite.
„Sumele alocate pentru lucrările de apărare împotriva inundaţiilor executate sau în curs de execuţie pe teritoriul judeţului Galaţi, în perioada 2005-2010, sunt în valoare de 122.295.347 lei şi reprezintă 3.33% din totalul cheltuielilor efectuate la nivel naţional pentru lucrările de apărare împotriva inundaţiilor", se arată într-un document semnat de Borbely.
La o secundă de nimicire
În 2010, Galaţiul,cel mai important port de la Dunăre a fost aproape de a fi nimicit de ape, oraşul fiind salvat de digul provizoriu format din milioane de saci umpluţi cu nisip. La vremea respectivă, unul dintre viceprimarii Galaţiului, Mircea Cristea, declara: „În condiţiile în care digul n-ar rezista, am inunda un sfert din Galaţi, asta înseamnă activităţile de la şantierul naval, portul, vama. Sunt aproape 200 de unităţi economice în zonă şi 12.000 de locuri de muncă. Cred că ar fi cel mai mare dezastru urban din România după cel de-al Doilea Război Mondial".
Din fericire, digul provizoriu a rezistat. Lucrările de consolidare însă nu au fost finalizate nici până-n ziua de azi, iar o eventuală viitură ar surprinde din nou Galaţiul nepregătit.
Promisiuni neonorate
Imediat după retragerea apelor, autorităţile - inclusiv premierul Boc, venit să vadă dezastrul - au promis că vor construi un dig din beton de-a lungul falezei, care va apăra Galaţiul de viitoare dezastre.
În acest moment, conform graficelor oficiale, numai în apropierea oraşului Galaţi ar trebui să se lucreze la peste 20 de kilometri de diguri, însă, în afară de câteva locuri izolate, lucrul a fost oprit.
„Pentru a nu ne mai confrunta cu problemele de anul trecut, vom face două tronsoane la digul de la Barboşi. În două săptămâni vom începe lucrările în zona satului pescăresc, acolo au fost infiltraţii la inundaţii. Lucrările le vom face cu angajaţii Ecosal", a spus viceprimarul Nicuşor Ciumacenco.
Conform Ministerului Mediului, în acest moment nu au fost finalizate următoarele lucrări: „Consolidarea malului stâng al fluviului Dunărea şi a digului de apărare Bădălan, în zona municipiului Galaţi", „Amenajarea râului Tecuci pentru apărarea de inundaţii a municipiului Tecuci", „Punerea în siguranţă a Nodului Hidrotehnic Munteni şi a lucrărilor de apărare din zonă". Aceste lucrări reprezintă exact punctele critice, care au cedat în faţa apelor.
La Şendreni, digurile au fost parţial reparate
Dacă la Galaţi situaţia este realmente alarmantă, la Şendreni (una dintre localităţile grav afectate de viiturile de anul trecut) lucrurile par execelente: digurile au fost înălţate între timp cu 1,5 metri, iar în zona Şerbeştii Vechi s-a ridicat un dig nou.
Chiar dacă lucrurile par în regulă, o simplă privire cu ochi critic arată însă că, din păcate, nu există nicio garanţie că noile diguri vor face faţă. Nu de alta dar sunt făcute din pământ galben bătătorit, fără a avea vreo structură de rezistenţă sau o protecţie antieroziune. Daca apa ajunge la ele, sigur se topesc ca untul la căldură.
Cu toate acestea, cei care au făcut lucrarea sunt optimişti.
„În această zonă s-a lucrat inclusiv iarna. Eu sunt de părere că aici nu vor mai fi probleme anul acesta",a explicat ing. Badea, reprezentantul firmei care se ocupă de construcţia digurilor în zonă.
Digul a rămas o iluzie, puhoaiele - o certitudine
În ultimul an, gălăţenii au avut avut parte de un potop de promisiuni. Au curs mai multe promisiuni decât apă pe Dunăre, dar de făcut nu s-a făcut nimic.
În vara lui 2010, premierul Emil Boc a sosit cu surle şi trâmbiţe la Galaţi, pentru a vedea efectele inundaţiilor, aflate în momentul culminant. Chiar mâna pe lopată şi a umplut o roabă, răstimp în care a promis măreţe realizări. Printre acestea şi un dig din beton care să apere de inundaţii zona joasă a Galaţiului.
De făcut nu s-a făcut, însă absolut nimic. Gălăţenii care locuiesc în Valea Oraşului, cartierul cel mai afectat de inundaţii, spun că încă mai aşteaptă salvarea de undeva. Poate de la Primărie - care n-a făcut mare brânză, dar a dat semne că vrea - poate de la Guvern - care a uitat complet de Galaţi.
Vasile Pale (60 ani), unul dintre oamenii ce locuiesc aici de mai bine de 15 ani, spune că deja s-a obişnuit cu furia apelor. „De fiecare dată când vine viitura plec la Galaţi. Anul trecut, mai bine de o lună nu am putut să ajung acasă decât cu barca. Probabil la fel va fi şi anul acesta", ne-a explicat el.
Dacă fapte nu sunt, nu ducem lipsă de vorbe. La sfârşitul săptămânii trecute la Galaţi a fost organizat un seminar pe tema inundaţiilor. Miniştrii Valeriu Tabără şi Lazlo Borbely, alături de câteva zeci de oameni din administraţia locală, au bătut apa în piuă timp de câteva ceasuri. Şi-atât!
Se încarcă comentariile...
