Galaţi:Jumătate dintre sătenii de la Corod au plecat în Italia
0
Trei sferturi din cei 30.000 de gălăţeni plecaţi la muncă afară sunt persoane de la ţară cu vârsta de sub 35 de ani Tinerii de la ţară sunt gălăţenii cei mai tentaţi să ia calea străinătăţii, mai ales că în satele în care locuiesc nu prea au posibilitatea de a-şi găsi un loc de muncă.
Majoritatea tinerilor din mediul rural, mai ales cei din satele gălăţene slab dezvoltate din punct de vedere economic, muncesc afară. Dar nu este obligatoriu să fie vorba de o comună săracă. Mai apare şi fenomenul migraţiei în grup: emigranţii se „trag” unul după altul, demonstrând o solidaritate impresionantă.
La Corod, jumătate dintre săteni au emigrat
Unele comune au mai bine de jumătate dintre locuitori plecaţi la muncă în străinătate. Un exemplu este Corodul.
„Avem aproximativ 2.200 de bărbaţi şi femei plecaţi prin Italia. Marea lor majoritate au vârsta până în 40 de ani. Unii au deja familia întreagă acolo”, mărturiseşte Vasile Carjeu, primarul comunei Corod.
O situaţie similară este şi la Iveşti de unde au plecat, spre Europa, peste 2.000 de tineri.
„Tineretul a migrat peste hotare. Peste 2.000 de oameni din sat sunt plecaţi. Bărbaţii sunt angajaţi pe şantiere, iar femeile fac ce au găsit: menajere, baby-siter”, declară Ion Corpaci, primarul din Iveşti.
Mihai Enache, un gălăţean de 2500 de euro
Nu numai tinerii au succes. Sunt şi oameni între două vârste cărora patronii din Vest le dau o şansă.
Gălăţeanul Mihai Enache este de loc din Pechea. Are 54 de ani şi munceşte cu forme legale în Spania, în zona Madrid, de opt ani. În România, a lucrat ca maistru la ICMRS Galaţi, dar nu are amintiri plăcute despre acea perioadă. „Eram plătit prost. Foarte prost”, spune Enache.
În Spania, a început ca dulgher pe un şantier de construcţii, în 2001, cu un salariu de 800 de dolari. Apoi a ajuns la 1.200 de dolari. În 2008, avea 1.500 de euro.
În 2004 şi-a adus şi soţia, care lucrează ca menajeră. „Am stat cinci ani cu chirie, iar din 2006 am cumpărat o garsonieră, pe baza unui credit bancar obţinut în Spania. Am făcut un sacrifiu, pentru că este destul de greu să plătesc ratele (circa 700 de euro pe lună), dar mă descurc”, povesteşte Mihai.
„Din 2008 am o afacere personală, ca persoană fizică autorizată. Câştig în jur de 2500 de euro pe lună din lucrări de dulgherie şi tâmplărie, în special mobilier de grădină, de curte sau anexe la vilele spaniolilor. Probabil că după pensionare o să rămân aici, ca e mai bine decât în România”, adaugă el.
„Avem aproximativ 2.200 de bărbaţi şi femei plecaţi prin Italia. Marea lor majoritate au vârsta până în 40 de ani”, Vasile Cârjeu, primar Corod
Se încarcă comentariile...
