Haos total în privinţa clădirilor cu „bulină roşie”. Evidenţa şi controlul acestora a ajuns în seama poliţiştilor comunitari!

Nicio autoritate locală nu-şi asumă răspunderea pentru identificarea construcţiilor cu risc seismic major. Din 26 de cereri de consolidare, Primăria a aprobat doar una asigurând finanţare pentru o singură asemenea lucrare, la blocul C20 în Ţiglina I.

Astăzi, când se împlinesc 34 de ani de la catastrofalul cutremur care a lovit România la 4 martie 1977, construcţiile cu risc seismic ridicat din Galaţi se află doar în grija lui Dumnezeu, nu şi a autorităţilor, aşa cum ar fi normal.

„Nu e treaba noastră"
În cursul documentării un articol despre situaţia clădirilor cu „bulină roşie" şi despre riscurile la care sunt supuşi locatarii acestora, dar şi din împrejurimi, reprezentanţii autorităţilor locale ne-au oferit câteva declaraţii pur şi simplu halucinante.

Cristian Capetis, inspectorul şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii

„Nu este responsabilitatea noastră să facem expertiza acestor clădiri. Nu suntem noi cei care stabilim gradul de risc seismic în care se încadrează o clădire. Nu punem noi bulina roşie pe ele. Noi avem grijă doar ca noile construcţii, cele care urmează să fie construte, să se încadreze în standarde. Cei de la Primărie se ocupă de aceste clădiri cu risc seismic", spune Cristian Capetis, inspectorul şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii.

Pe lângă faptul că reprezentantul Inspectoratului de Stat în Construcţii afirmă că nu are nici cea mai mică legătură cu aceste clădiri, mai aflăm cu uimire că de identificarea şi marcarea acestora trebuie să se ocupe poliţiştii locali (actuala denumire a poliţiştilor comunitari).

Până la urmă există o explicaţie pentru această aberaţie. Pur şi simplu, înfiinţarea Poliţiei Locale (prin rebotezarea celei comunitare) a creat oportunitatea reducerii cheltuielilor salariale ale Primăriei prin transferul serviciului Disciplina în Construcţii la „noua" instituţie.

Cristian Gâscă, directorul Poliţiei Locale Galaţi

„Într-adevăr, acest serviciu a fost mutat la noi, cu începere de la 1 martie, dar la ora actuală figurează doar în acte ca făcând parte din Poliţia Locală. Încă nu s-au mutat efectiv, mai durează. Deocamdată nu-i cunosc pe acei oameni, nu ştiu cine sunt", spune Cristian Gâscă, directorul Poliţiei Locale Galaţi.

Odată ajunşi la capătul firului, adică la Disciplina în Construcţii, care funcţionează încă în cadrul Primăriei, am crezut că vom primi în sfârşit un răspuns concret despre clădirile cu risc seismic. Nici vorbă însă.

„Responsabilităţile Disciplinei în Construcţii nu includ aşa ceva. De ce trebuie să dăm noi asemnea informaţii, dacă noi nu ne ocupăm de clădirile cu bulină roşie. Nu suntem noi cei care le monitorizăm sau le examinăm. Nu avem nicio treabă. Vorbiţi la Primărie", spune Valentin Ţocu, directorul serviciului Disciplina în Construcţii, culmea chiar din cadrul Primăriei Galaţi.

Un bloc consolidat în 17 ani

Conform datelor postate pe pagina de internet a Primăriei Galaţi, dintre cele 26 de blocuri cu risc seismic ridicat care au fost examinate în ultimii 17 ani, unul singur s-a bucurat de lucrări de consolidare. Restul de 25 de construcţii mai au de aşteptat, probabil până la primul cutremur când se vor dărâma complet. Este vorba despre blocul C20 din cartierul Ţiglina I.

Pe lângă aceste 25 de blocuri care sunt menţionate ca fiind cu risc seismic de gradul I, II şi III (cele mai multe de gradul I şi II) şi unul singur cu gradul III, mai există încă alte 17 solicitări ale asociaţiilor de proprietari pentru expertiză.

Galaţi: Viaţa într-un bloc care stă să pice. Teamă, geamuri şi uşi blocate, crăpături prin care iese căldura

Consolidarea locuinţelor în 19 paşi

În cele ce urmează vă vom prezenta etapele ce trebuie parcurse pentru a beneficia de consolidare o anuită construcţie.
1. Asociatia de proprietari completeaza Anexele 5,6,7 (din HG nr.1364/2001) pentru expertizare constructie si le depune la Primarie
2. Primaria le inainteaza Consiliului Judetean pina la data de 1 mai anul in curs pentru anul urmator
3. Consiliul Judetean inainteaza la Ministerul Transporturilor ,Constructiilor si Locuintei pina la data de 15 mai anul in curs, pentru anul urmator toate solicitarile
4. Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului inainteaza propunerile la Ministerul Finantelor pina la 1 iunie anul in curs , pentru anul urmator
5. Dupa aprobarea bugetului de stat Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Locuintei comunica Consiliilor Judetene sumele aprobate pentru fiecare locatie in parte, iar acestea comunica Consiliului Local.
6. Asociatia de proprietari intocmeste Hotarirea prin care se aproba elaborarea expertizei
7. Se elaboreaza de catre proiectantii de specialitate a proiectului de expertiza; raportul de expertiza se avizeaza in Comisia Tehnica de specialitate (din cadrul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului)
8. Consiliul Judetean notifica in acest sens Asociatia de Proprietari cu privire la obligatiile ce revin acestora
9. Asociatia de proprietari emite Hotarirea privind aprobarea proiectarii si executiei lucrarilor de consolidare
10. Se solicita de catre Primarie prin Consiliul Judetean a fondurilor pentru proiectare; in acest sens se constituie Asociatia contractanta (prin conventie civila) intre Asociatia de proprietari si Primarie prin care se stabilesc urmatoarele: -Asociatia de proprietari este persoana juridica; sursa de finantare: de la bugetul statului, din fonduri proprii ale proprietarilor a caror venituri medii nete lunare pe membru de familie depasesc venitul mediu lunar pe economie, obligatiile partilor cit si instituirea ipotecii legale a statului asupra locuintei.
11. Se elaboreaza Studiu de fezabilitate , se avizeaza de Comisia de specialitate (din cadrul Ministerului) si se aproba de catre Consiliul Local
12. Se elaboreaza proiectul tehnic, caietul de sarcini si detaliile de executie prin licitatie
13. Se instituie ipoteca legala a statului asupra locuintei
14. Se organizeaza licitatia pentru atribuirea contractului de executie a consolidarii si asigurarea dupa caz a locuintelor de necesitate . Se contracteaza lucrarea si se incheie contractele simultan intre Primarie si constructor şi între Primarie cu fiecare proprietar.
15. Se asigura diriginti de santier
16. Executia lucrarilor propriu-zise; dupa finalizarea lucrarilor are loc receptia si repartizarea pe fiecare proprietar a cheltuielilor efectuate ;
17. Proprietarii , pe parcursul executiei , vor prezenta lunar adeverinte cu venitul net pe membru de familie
18. La finalizarea lucrarilor proprietarii vor restitui in conditiile legii a cheltuielilor lucrarilor de consolidare (in rate lunare egale , fara dobinda, in termen de pina la 25 ani)-numai pentru proprietarii a caror venituri medii nete lunare pe membru de familie depasesc venitul mediu lunar pe economie

19. Radiere ipoteca pentru proprietarii a caror venituri nu depasesc venitul net pe economie/membru de familie.
Simplu, nu ? Glumin, fireşte !

Cutremurul din 1977
În urma cutremurului din 4 martie 1977, şi-au pierdut viaţa 1.570 de persoane şi au fost rănite 11.321, 90% dintre pierderile de vieţi înregistrându-se în capitală.
În Bucureşti s-au prăbuşit 28 de clădiri construite înainte de 1940, dar numai 3 dintre cele proiectate după normativele dintre 1960 şi 1977. în total, în ţară s-au prăbuşit sau au fost grav avariate 32.900 de locuinţe şi 35.000 de familii au fost sinistrate.