Galaţi: Halda de zgură este o bombă cu ceas
0
Surpările versanţilor din cauza exploatării defectuoase au mărit considerabil riscul de poluare a apelor Situaţia de la vechea haldă de zgură a ArcelorMittal este mai mult decât dezastruoasă. Anul acesta, muntele s-a surpat de patru ori. De tot atâtea ori, râul Mălina a fost blocat, iar apa acumulată a dizolvat chimicalele din haldă.
După îndepărtarea barajelor de zgură din albia rîului Mălina, apa acumulată s-a scurs în balta Mălina, iar apoi în Siret şi în Dunăre. Problema este că aceste pseudo-viituri au antrenat şi apele reziduale din decantoarele tehnologice. Apă otrăvită, după cum veţi vedea în cele ce urmează.
Iată datele măsurate în privinţa Colectoarelor nr. 8 şi de şlam (situate chiar lângă halda de zgură) şi comunicate Gărzii Naţionale de Mediu de instituţiile de Mediu de la Galaţi, într-un raport comun cu nr. 1433 din 23 iunie 2009:
- Cianuri – 0,392 mg/litru, faţă de un maxim admis de 0,05 mg/litru (depăşire de 850 la sută!);
- Nitraţi – 16,12 mg/litru faţă de un maxim de 15 mg/l;
- Fenoli – 0,112 mg/l în loc de 0,1 mg/l;
- Plumb – 0,0161 mg/l, faţă de max. 0,001 mg/l;
În faţa cifrelor, orice argumente – de genul „am redus simţitor poluarea” – sunt inutile.
„Mineritul” surpă halda
Grav este că halda e în continuare instabilă. E o bombă cu ceas. Chiar dacă depunerea deşeurilor la haldă este, cel puţin
teoretic, oprită, muntele de deşeuri este scormonit în continuare de sute de utilaje: căutătorii de fier vechi.
Sunt două categorii de „mineri”. Unii acţionează legal, în urma contractelor şi avizelor recunoscute pentru reciclarea fierului. Alţii, pur şi simplu, fură. Şi unii şi alţii, însă, au şubrezit grav stabilitatea haldei de zgură, iar declaraţiile cum că se va interveni sunt poveşti de adormit copiii.
Nu ne poate face nimeni să credem că pe muntele de zgură (care conţine toate otrăvurile pământului) va mai creşte fie şi un brusture amărât în următoarea sută de ani!
Autorităţile de Mediu recunosc faptul că problema e deosebit de gravă, însă măsurile sunt rare şi doar aparent drastice. Ca urmare a patru alunecări de teren grave petrecute în acest an, Arcelor Mittal a primit două amenzi a câte 100.000 de lei fiecare, la un profit de peste 757 de milioane de lei.
Pişcături de ţânţar pe spinarea elefantului, de aceea legislaţia germană ni se pare o soluţie grozavă: 10 la sută din cifra de afaceri a poluatorului. Să-l usture cu adevărat.
Se încarcă comentariile...
