Galaţi - topul dezastrelor

De-a lungul vremii, apele au produs cele mai mari pagube în judeţul dintre Dunăre, Prut şi Siret. Inundaţiile provocate de Dunăre în anul 1897 sunt considerate cea mai importantă calamitate naturală din ultimii 120 de ani.

Dezastrele naturale provocate de ape sunt principalul pericol cu care s-a confruntat oraşul Galaţi de-a lungul istoriei sale. Impactul negativ produs de inundaţii nu a fost egalat nici măcar de marele cutremur din anul 1977.

Acest lucru este explicat şi prin faptul că judeţul Galaţi este traversat de trei ape curgătoare importante, fluviul Dunărea şi râurile Siret şi Prut.
Bărcile au salvat un sfert din oraş în 1897.

Cea mai importantă catastrofă înregistrată în judeţul Galaţi este reprezentată de inundaţiile provocate de Dunăre în urmă cu mai bine de un secol, în anul 1897.

„Atunci oraşul nu era apărat ca acum de diguri. În 1897 Dunărea a crescut până aproape de 658 de centimetri şi a inundat o mare parte din oraş. Este vorba de Valea Oraşului, care în acel moment reprezenta o zonă importantă şi o mare parte din localitate, pentru că municipiul era mai mic", ne-a declarat Romeo Cândea, preşedintele unui ONG ecologist.

Zona denumită Valea Oraşului însemna în urmă cu un secol aproape cu un sfert din oraş.Cu toate că o parte însemnată din municipiu a fost acoperită de ape în 1897, nu s-au consemnat victime. Sau cel puţin nu sunt amintite în documentele vremii.

„Salvarea a venit din faptul că în acea perioadă toţi gălăţenii din Vale aveau bărci: era tradiţia pescuitului şi a plimbărilor pe Dunăre. În momentul când apa a intrat în oraş, ei au folosit bărcile şi au fugit de dezastru. Casele, însă le-au fost distruse", ne-a declarat Romeo Cândea.

Cel mai mare dezastru urban de după război

În urmă cu mai puţin de două săptămâni, oficialii Galaţiului au lansat ideea că inundaţiile din 2010 ar fi cel mai mare dezastru urban de după cel de-al doilea război mondial.

N-a fost chiar aşa, chiar dacă lucrurile au fost destul de grave. La titlul de dezastrul secolului candidează însă inundaţiile din 2007, din Tecuci. Oraşul a fost lovit cumplit de viitura venită pe pârâul Tecucel, fiind acoperit cu un strat de apă intre unul şi doi metri. Doi oameni au murit, 800 de case au fost distruse.

Nici după trei ani de la dezastru, locuinţele sinistraţilor nu au fost refăcute în totalitate şi în jur de 200 de tecuceni mai locuiesc şi astăzi în barăcile puse la dispoziţie de autorităţi.
Şi în 2005 a fost prăpăd. De data aceea, pe Siret.Apele au distrus peste 1.300 de case din nordul judeţului şi au provocat patru decese.

Incendiile

La Galaţi, focul nu a provocat pagube însemnate conform documentelor vremii. Totuşi, „pârjolul" de la 1883, când numeroase imobile din partea comercială a oraşului, printre şi silozurile de cereale, au fost distruse, poate fi considerat un dezastru.
Un incident deosebit de grav a avut loc în 1999, la explozia furnalului 4 de la Combinat. Numai un noroc a făcut să nu explodeze şi fabrica de oxigen din apropiere, care ar fi ras oraşul de pe faţa pământului.

Combinatul, la un pas de explozie în 1977

Galaţiul nu a avut pagube însemnate după cutremurul din 1997. Nu s-au pierdut nici vieţi omeneşti, aşa cum s-a întâmplat în Bucureşti. Motivul: clădirile oraşului erau relativ noi şi prin urmare erau proiectate să reziste la astfel de dezastre.

Cu toate acestea, în timpul cutremurului din anul 1977, la Combinatul Siderurgic Galaţi au căzut uşile camerelor de cocsificare şi a existat pericolul declanşării unor explozii. În multe dintre întreprinderi, secţii şi atelierele de pe platforma siderurgică s-au înregistrat avarii. „Nu ni s-a spus niciodată cât de mare a fost pericolul producerii unei explozii catastrofale. Pe atunci nu ni se spunea nimic", ne-a explicat siderurgistul Adrian Constantin.