DEZVĂLUIRI EXCLUSIVE Mii de tone de gunoi au fost reciclate de Primăria Galaţi doar "din pix". Paguba: un milion de euro!

Nou-născutul a fost găsit la un deponeu de gunoi

Primăria Galaţi a dat un „tun" de un milion de euro Fondului de Mediu. Autorităţile locale au reciclat -  doar pe hârtie  - 15% din gunoi, într-o încercare de evitare a penalităţilor prevăzute de lege pentru primarii care nu-şi fac datoria.

Reporterii ADS Galaţi au descoperit că autorităţile locale de la Galaţi încearcă să „fenteze" legea în privinţa aplicării reglementărilor legate de colectarea selectivă şi reciclarea gunoiului menajer şi a deşeurilor asimilabile. Mai precis, este vorba despre aplicarea după ureche a Ordonanţei de Urgenţă nr. 196 din 2005 şi a normelor şi ordinelor ulterioare emise de Ministerul Mediului. Prin aceste manevre, Fondului de Mediu pierde peste un milion de euro.

Ce trebuia făcut

După cum ne-a informat Carmen Sandu, directoarea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Galaţi, prin modificările aduse O.U.G. nr. 196/2005, privind Fondul pentru Mediu, începand cu 1 iulie 2010 a fost introdusă contribuţia de 100 lei/tonă, datorată de primării în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de diminuare cu 15% a cantităţilor de deşeuri municipale şi asimilabile, colectate şi trimise spre depozitare.

„În mod practic, un procent de minim 15% din cantitatea de deşeuri colectate şi trimise spre depozitare trebuie să fie colectate selectiv/sortate şi valorificate, astfel încât să nu mai ajungă la depozit. În cazul în care acest lucru nu se realizează, primăriile plătesc la Fondul pentru mediu câte 100 de lei pentru fiecare tonă de deşeu rezultată ca diferenţă dintre cantitatea ce trebuia valorificată prin reciclare şi cantitatea de deşeuri încredinţată efectiv spre valorificare", ne-a declarat Carmen Sandu.

Taxa amintită se plăteşte anual, până pe 25 ianuarie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea, numai în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de diminuare cu 15% a cantităţilor de deşeuri municipale şi asimilabile trimise spre depozitare, raportat la cantitatea totală de deşeuri municipale şi asimilabile colectată.

Pentru anul 2010, obligaţia de plată s-a aplicat începând cu 1 iulie 2010. Modul de calcul al acestei contribuţii este detaliat în Ordinul 1032/2011 privind modificarea Ordinului Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu.

„Considerăm ca ţinta de 15% nu este de neatins, iar cei responsabili trebuie sa aplice toate măsurile în vederea realizarii acesteia, una dintre ele fiind demararea activităţilor de colectare selectiva a deşeurilor de ambalaje, sortare şi valorificare a acestora", a mai spus şefa Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului.

Ce s-a făcut la Primăria Galaţi

Deşi lucrurile sunt destul de clare în lege, Primăria Galaţi a găsit o metodă absolut originală pentru a scăpa de problema reciclării deşeurilor şi de plata taxei: i-a „făcut" pe cei de la Mediu din pix.

Potrivit datelor oficiale, la Galaţi se colectează anual (ca deşeuri neindustriale) circa 280.000 de tone de gunoi. Acest gunoi ajunge la groapa de gunoi Tirighina, unde este compactat şi, parţial, reciclat. Compania publică Ecosal SA (care are în administrare groapa de gunoi) are încheiate o serie de parteneriate cu mai multe firme private, care adună o parte din deşeurile reciclabile. Cantităţile sunt însă insignifiante: nu trec de 0,3% din cantitatea totală de deşeuri depozitată.

Pentru a-şi îndeplini ţinta legală de reciclare (15%, adică circa 42.000 de tone de gunoi), Primăria Galaţi a transformat o parte din molozul din demolări în... pământ! Apoi a folosit pământul la acoperirea şi izolarea gunoiului din groapa de gunoi, conform proiectului de închidere a acesteia.

Cum s-a realizat această operaţiune? Ce utilaje moderne şi personal calificat s-au folosit la reciclarea molozului? Niciunul! Totul s-a făcut din pix, într-o încercare disperată de a păstra la bugetul local o sumă de circa un milion de euro, care în mod normal trebuia să ajungă la Fondul de Mediu.

Evident, în oraş n-au existat 42.000 de tone de moloz. Aşa că s-a „tranformat", tot scriptic, în moloz o parte din pământul excavat din diverse locuri de la periferia oraşului, după care acesta a fost „reconvertit" în pământ. Pare un scenariu halucinant, dar este cât se poate de real!

Contactat telefonic pentru a lămuri această chestiune, viceprimarul Nicuşor Ciumacenco ne-a îndrumat către Mircea Ostache, coordonatorul programului ISPA prin care s-au făcut toate lucrările de la gropa de gunoi şi prin care se pune la punct viitorul sistem de colectare selectivă şi reciclare a gunoiului din Galaţi. „Din ce ştiu eu, Primăria şi-a îndeplinit programul de reciclare", a spus viceprimarul.

Mircea Ostache ne-a declarat că firma greacă Mesogeos (cea care are contractul de închidere a gropii de gunoi), „a reciclat molozul din oraş în loc de pământ pentru acoperirea gunoiului de la vechea groapă".