Avertisment din partea unui specialist de marcă în siguranţa construcţiilor: „Alunecarea Falezei în Dunăre este posibilă!"
0Afirmaţia îi aparţine unui specialist de marcă în domeniul construcţiilor, cu o impresionantă experienţă: doctor inginer Octavian Coşovliu. De altfel, de-a lungul Falezei se văd numeroase semne de eroziune şi tasare. Dincolo de un anumit prag de umezire, loess-ul din care este alcătuită Faleza se poate prăbuşi chiar şi sub propria greutate, fără încărcarea lui cu construcţii.
De ceva vreme, se tot vorbeşte despre o posibilă alunecare a Falezei în Dunăre. Dacă nu este o simplă speculaţie, şi într-adevăr un fenomen periculos de o asemenea anvergură se poate produce la un moment dat, atunci se cuvine s-o aflăm de la un specialist. Fireşte, cu speranţa că va infirma posibilitatea producerii unei asemenea catastrofe.
CITEŞTE ŞI:
Am discutat aşadar cu doctor inginer Octavian Coşovliu, expert autorizat, unul dintre specialiştii români de marcă în domeniul construcţiilor, fost director tehnic al Proiect SA, care şi-a dedicat deceniile de activitate profesională, studierii vulnerabilităţii terenurilor pentru fundaţii, din zona Galaţi-Brăila, soluri de tip aluvionar, din loess, sensibile la umezire şi cu risc seismic ridicat.
„Este posibil"
La întrebarea noastră: „Poate aluneca Faleza în Dunăre?", reputatul specialist a răspuns: „Alunecarea Falezei în Dunăre este posibilă, dar numai în anumite condiţii". Afirmaţia a fost evident argumentată. Mai întâi însă, inginerul Coşovliu ne-a explicat ce este acela loess, adică pământul pe care trăiesc gălăţenii şi ale cărui caracteristici au introdus în vocabularul nostru uzual cuvântul tasare.
„Într-un limbaj pe înţelesul tuturor, loess-ul este un sol format din praful de argilă cărat de vânt. Este deci de origine eoliană, are o culoare galbenă-cenuşie şi un aspect poros. Din cauza acestei structuri, în zona de umezire, în masa loess-ului apar cavităţi care generează tasarea construcţiilor aflate deasupra acestora", a spus Coşovliu.
Primele discuţii pe marginea unei posibile alunecări a Falezei în Dunăre au apărut mai cu seamă în ultimul deceniu, când pe malul fluviului s-a construit masiv şi au fost relansate cu ocazia inundaţiilor de anul trecut când în zona Trecere Bac s-a constatat umezirea periculoasă a taluzului inferior.
„Până în anii '60, malul natural al Dunării, în dreptul municipiului Galaţi, era abrupt. Atunci s-a făcut un plan de sistematizare al Falezei realizat de Institutul de Proiectări Bucureşti. Pentru compensarea diferenţei de nivel, mari, s-a adoptat soluţia amenajării unei succesiuni de taluzuri separate prin suprafeţe orizontale (berme), pe una dintre acestea fiind amenajată artera rutieră", a explicat inginerul Octavian Coşovliu.
O condiţie nerespectată
„Pentru că solul este format din loess, proiectantul a emis o serie de condiţii de exploatare a falezei. Printre acestea, cea mai importantă a fost aceea de a nu se construi la o distanţă mai mică de 80 de metri faţă de creasta falezei, adică faţă de taluz. Condiţia a fost respectată atât timp cât a fost prim-secretar la Judeţeana PCR Constantin Dăscălescu, adică până în 1975. Dumitru Bejan, numit în locul său, a cerut să se construiască pe Faleză, ignorând avertismentele lui Dăscălescu", îşi aminteşte reputatul specialist în construcţii.
Că nu era o condiţie formală aceea cu distanţa minimă, au demonstrat-o experimentele făcute de inginerii Margareta Bălan şi Octavian Coşovliu, între anii 1971-1975, într-un poligon experimental, la Galaţi, alături de specialişti de la INCERC Bucureşti. Studiile lor au demonstrat clar că taluzurile Falezei nu trebuie încărcate cu construcţii. Că loess-ul din care este alcătuită Faleza, dincolo de un anumit prag de umezire, se poate prăbuşi chiar şi sub propria greutate, fără încărcarea lui cu construcţii.
Or, după anii '90, pe fondul scăderii autorităţii statului şi implicit a creşterii indisciplinei în domeniul construcţiilor, investitorii imobiliari au pus ochii pe Faleză. Priveliştea către Dunăre şi Munţii Dobrogei era garanţia vânzării la un preţ exorbitant a apartamentelor din blocurile ridicate în această zonă, cu un profit pe măsură. În acest context, firma Vega 93 s-a pus pe construit „la greu" pe creasta falezei.
„Pentru fundare, constructorii au ales soluţia piloţilor (pilonilor n.n.) turnaţi, din beton armat, tip Benotto, până la o adâncime de 18 metri, la care solul asigură un sprijin adecvat", a mai explicat specialistul. De la care am aflat că această soluţie tehnică reduce într-adevăr „apăsarea" pe creasta Falezei, dar dacă loess-ul pe care au fost construite noile blocuri şi vile ar ajunge să fie umezit dincolo de limita critică, terenul s-ar „scurge" de sub blocuri, iar acestea ar rămâne în picioare, susţinute doar de piloţi. Nu însă şi celelalte clădiri, cu fundaţii obişnuite
În concluzie, posibilitatea producerii unei alunecări de teren în zona Falezei nu este doar de domeniul speculaţiilor, ci o realitate pe care autorităţile ar trebui să nu o ignore. Fenomenul poate fi evitat numai prin respectarea cu străşnicie a condiţiilor de exploatare impuse de Institutul de Proiectări din Bucureşti.
Ce spun gălăţenii despre fenomen
„Pe taluz, spre Faleza inferioară, curge tot timpul o apă şi pământul este ud. A şi fugit o porţiune de teren. Costel Săuţă, 59 ani
Locuiesc pe Faleză într-un bloc nou şi nu-mi fac probleme. Nu cred că voi vedea vreodată cum se duce malul. Isabela Anghel, 27 ani
„Lumea vorbeşte cum vrea. Eu stau din 1940 aici şi vă spun că e teren bun şi nu va fugi niciodată. Cristian Ion, 85 de ani
Se încarcă comentariile...
