Stiri din Galati

Inginerul gălăţean Costin Grigore (29 de ani) este licenţiat în automatică şi agronomie şi este proprietarul unui impresionant depozit integral computerizat, în valoare de două milioane de euro.

La doar 10 kilometri de Galaţi, la marginea drumului naţional care face legătura dintre oraş şi Vama de la Giurgiuleşti, funcţionează de câteva luni cel mai modern depozit frigorific de legume din România. Investiţia, care se cifrează la două milioane de euro, este condusă de tânărul inginer Costin Grigore (29 de ani), un om de afaceri care are două licenţe - în automatică şi în agronomie - plus un master în afaceri la Universitatea Warwick din Anglia.

Nevoia te învaţă

Costin Grigore nu a fost de la început pasionat de afaceri şi agricultură. De altfel, prima facultate pe care a terminat-o a fost cea de automatică. „Am fost fascinat încă din copilărie de maşinile complexe, care lucrează singure, automat. Mai pe scurt: mi-au plăcut roboţii", se destăinuie tânărul inginer.

Cum în vacanţe lucra la ferma agricolă a tatălui său, agronomul Petre Grigore, lui Costin nu i-a fost prea greu să fie atras şi de agricultură. Aşa că, imediat ce a terminat Automatica, s-a înscris la Agronomie. Facultate pe care a terminat-o cu brio, iar în vara lui 2006 s-a angajat cu acte în regulă la ferma familiei, pe care a şi preluat-o în administrare. Tânărul avea de ales atunci între a pleca în Germania, la doctorat, şi a se angaja la fermă. A câştigat ferma!

Întregul depozit frigorific este computerizat

În acel moment, Simongrig, societatea sub pălăria căreia funcţionează toată afacerea, lucra aproximativ 1.000 de hectare de teren arabil în lunca Prutului, din care 900 de hectare erau cu cereale, iar 100 de hectare cu legume, în special rădăcinoase şi cartofi. „Noi lucrăm după tehnologie ca la carte. Toate culturile sunt sută la sută mecanizate. Fără sapă, fără pălmaşi. Facem 7-8 tone de grâu sau 50-60 de tone de legume la hectar. Însă depozitarea şi desfacerea au fost punctul critic. Se poate spune că ne-a învăţat nevoia", declară Costin.

Un depozit unic în ţară

Un gând mai vechi al celor doi ingineri era să-şi facă un depozit de legume, astfel încât producţia fermei să nu mai fie vândută la preţuri derizorii, de teamă că ar putea să se strice pe câmp. În 2006 şi 2007, Costin a făcut câteva zeci de vizite în Olanda şi Germania, la firme specializate în producţia şi depozitarea legumelor. „M-au ajutat mult două lucruri: cunoştinţele de automatică şi cunoaşterea limbii germane", povesteşte tânărul inginer.

În 2007 s-a pornit şi studiul de fezabilitate privind investiţia în depozitul de legume, s-a făcut proiectul, s-au obţinut autorizaţiile, iar în 2008 a început construcţia. „N-a fost simplu. Nimeni în România nu mai făcuse aşa ceva. Conceptul este revoluţionar. Totul este automatizat, de ultimă generaţie. Şi în acest moment suntem singurii proprietari din România de depozit de legume frigorific pe sistemul «box», complet computerizat", spune Costin Grigore.

Depozitul a fost terminat în urmă cu câteva luni şi a costat în total două milioane de euro. Banii au fost obţinuţi prin două finanţări europene: una FEADR şi cealaltă SAPARD. Capacitatea de depozitare a acestuia este de 2.500 de tone de legume: 1.000 de tone de rădăcinoase - morcov, pătrunjel, ţelină, păstârnac etc. - şi 1.500 de tone de ceapă.

Cum funcţionează afacerea

Poate părea imposibil, dar personalul depozitului este compus din doar şase oameni, iar producţia stocată provine în totalitate din ferma legumicolă proprie, care a ajuns la 180 de hectare. Ferma, la rândul ei, are doar 10 angajaţi, deoarece totul, de la semănat până la recoltat, înclusiv, se face mecanizat. „Nu poţi face performanţă agricolă cu sapa în mână şi cu salahori", este categoric Petre Grigore, tatăl lui Costin.

Doar şase persoane sunt angajate la depozit

Odată aduse la depozit, legumele sunt preluate de o bandă transportoare şi introduse într-un complicat utilaj de sortare, spălare, condiţionare şi ambalare. Morcovii plini de noroi intră printr-o parte şi ies perfect curaţi şi aliniaţi pe partea cealaltă, în plase speciale, sigilate şi etichetate. Linia poate ambala legumele în plase sau în lăzi mari din lemn care sunt apoi duse în depozitul frigorific, la păstrare.

Temperatura din depozit, reglată de la distanţă

Un computer ajutat de mici cântare aflate pe banda transportoare este cel care alege legumele, astfel încât în plasele sigilate să fie exact cantitatea cerută la programarea maşinii. Într-o singură secundă maşina reuşeşte să evalueze şi să sorteze sute de bucăţi de legume, de dimensiuni dintre cele mai diferite!

Depozitul frigorific, integral computerizat, are o particularitate care-l face unic în ţară: condiţiile de depozitare (temperatură, umiditate etc.) pot fi monitorizate şi modificate de la mii de kilometri distanţă, prin internet, cu ajutorul unui computer sau chiar al unui telefon mobil.

Reperele de bază ale investiţiei

- Denumire: Staţie de sortare şi depozit integrat pentru legume şi fructe
- Caracteristică: Unic în România
- Valoare: 2.000.000 euro
- Capacitate: 2.500 tone de legume şi fructe
- Finanţare: Două proiecte europene (FEADR şi SAPARD)
- Începere: 2007
- Finalizare: 2011

La mâna samsarilor

Marea nemulţumire a tânărului inginer este, în acest moment, legată de haosul de pe piaţa românească a legumelor. „În România e acum haos. Producţia se face după ureche în cele mai multe cazuri, strategia de cultură nu mai există - fiecare pune cât şi ce i se pare lui că o să aibă succes, fără să ştie ce fac ceilalţi fermieri, iar importurile sunt scăpate de sub control", este de părere tânărul inginer.

Rezultatele acestui haos se văd cu ochiul liber. Preţurile legumelor oscilează de la un an la altul, fie din cauza producţiei mici, fie a supraproducţiei, iar consumatorii sunt nevoiţi de multe ori să cumpere marfă de proastă calitate. „Este trist că legumele româneşti, crescute cu un nivel minim de chimicale, nu ajung în supermarketuri decât întâmplător, în vreme ce legumele de import, pline de chimicale, umplu rafturile.

Vina aparţine atât statului, care a scăpat lucrurile de sub control, cât şi celor care administrează marile magazine. Următorul pas în activitatea noastră este să punem la punct, împreună cu alţi producători locali, un lanţ de magazine de cartier pentru comercializarea legumelor şi fructelor autohtone de calitate", ne-a mai mărturisit Costin Grigore.