Omul care a înviat livada de la Viile: "Când am început achiziţionarea terenului de aici, locul arăta ca după un bombardament atomic!"

Bogdan Lefter, mândru de investiţia lui

Inginerul horticultor Bogdan Lefter (38 de ani) are cea mai mare şi cea mai tânără livadă din  judeţul  Galaţi. Investiţia de 1,5 milioane de euro a salvat de la moarte un sat cu nume parcă predestinat: Viile.

La 50 de kilometri de Galaţi, pe valea pârâului Chineja, pe-un picior de plai cu aer mai curând transilvan decât moldav, se află o mică aşezare. Se numeşte Viile, iar numele nu-i este întâmplător. Am putea vorbi chiar despre o dublă conotaţie, căci în afara faptului că zona este înţesată de plantaţii viticole, parte a celebrei podgorii Dealurile Bujorului, locurile par în ultimii ani stropite cu Apă Vie. Practic, la Viile aveam de-a face cu una dintre cele mai mari concentrări de investiţii în horticultură din ultimii zece ani.

Patru societăţi foarte importante au investit şi investesc aici: Prowine (firmă româno-franceză care a pus bazele unei noi podgorii), Eurofruct SRL (proprietara unei întinse livezi tinere şi a unei plantaţii viticole proaspăt dată pe rod), Viva Company SRL (care deţine una din cele numai trei sere de flori din judeţ) şi, nu în ultimul rând, Staţiunea de Cercetare Viti-Vinicolă Bujoru.

Localitatea Viile, prin acest „patrulater economic" la care se adaugă şi alte activităţi, cum ar fi două ferme moderne de vaci, a renăscut din propria cenuşă, după ce, în primii ani de după Revoluţie, părea să se scufunde, încet-încet, în anonimat de cătun în curs de părăsire.

Omul bun şi omul copt

Cele mai impresionante investiţii din zonă le-a făcut, fără doar şi poate, tânărul inginer horticultor Bogdan Lefter (38 de ani), care este artizanul a trei investiţii de toată lauda: o spectaculoasă livadă de 75 de hectare, o podgorie de 10 hectare şi o seră de flori de 5.000 de metri pătraţi. Succesul tânărului inginer este cu atât mai admirabil cu cât a pornit din ambiţia de a învia un loc aflat pe moarte: o livadă lovită de securea tranziţiei, de nepăsare, şi transformată într-un maidan.

 „Aici era livada fostului IAS Dealul Bujorului. Fusese o plantaţie extraordinară, dar, din cauza abandonării, ajunsese un câmp arid, puternic erodat şi presărat, doar ici-colo, de cioate şi de pomi sălbăticiţi. În 2005, când am început achiziţionarea terenului de aici, locul arăta ca după un bombardament atomic. Ţi se rupea inima, nu alta, când vedeai că s-a ales praful de o aşa investiţie", povesteşte Bogdan Lefter.

Bogdan Lefter, mândru de investiţia lui

Când a început totul, tânărul inginer avea doar 32 de ani, iar mulţi s-au îndoit că va duce lucrurile la capăt. I-a contrazis. Cu forţa tinereţii şi cu ştiinţa meseriei. Primul pom l-a plantat în 2007, în octombrie. În aprilie 2008, cele 75 de hectare de livadă erau la faza de recepţie. În iunie 2009 a gustat primul fruct. „Un puişor de cireş s-a ambiţionat  să-mi arate că e puternic şi a rodit două fructe în chiar primul lui an de viaţă pe acest deal", îşi aminteşte inginerul.

Anul acesta a fost primul în care livada şi via au rodit cu adevărat. „Până acum am cheltuit. De-acum e vremea să culegem roadele muncii noastre", spune Bogdan Lefter, care ştie însă că până la amortizarea totală a investiţiei vor mai trece măcar 15-16 ani.

„Cred în statornicie şi în oameni"

Bogdan nu ezită nicio clipă când îl întrebi în ce crede el, ca specialist în horticultură. „Cred în statornicie şi în oameni. De asta am şi ales să fac această fermă. Lasă urme adânci pe faţa pământului. Peste 50 de ani de aici încolo, pomii aceştia vor fi aici şi se vor bucura noi şi noi oameni de ei. Este ceva cu totul uimitor, dacă stai să analizezi lucrurile în fibra lor intimă", afirmă inginerul.

Faptul că investiţia este atât de serioasă l-a ajutat să facă rost relativ uşor, dar nu simplu, de banii necesari -peste 1,5 milioane de euro cu totul. Două proiecte SAPARD de câte 500.000 de euro fiecare, credite şi leasing de 200.000 de euro pentru utilaje agricole şi instalaţii de irigaţii. Restul - din surse proprii, mai ales în prima fază a proiectului.

Cel mai mult se mândreşte cu faptul că întreaga suprafaţă cultivată este irigată prin picurare, tehnologie de ultimă oră în domeniu. Este, de altfel, cea mai mare instalaţie de irigare prin picurare din toată Moldova. Impresionantul păienjeniş de ţevi, vintile şi filtre se întinde pe mai bine de 85 de hectare!

Fructe din pom timp de cinci luni pe an

Un aspect foarte interesant al livezii de la Viile este acela că reuşeşte să acopere piaţa cu fructe, direct din pom, cinci luni din an. Ne-a vorbit despre asta consultantul de bază al fermei, doctorul în agricultură Viorel Lefter, nimeni altul decât tatăl lui Bogdan.

„S-a ales cu grijă fiecare soi, astfel încât livrarea producţiei să se poată face pe o perioadă cât mai lungă din an. Primele fructe, cireşele timpurii, se culeg la începutul lui iunie, ultimele fructe din an - merele - pot ajunge către sfârşitul lui octombrie", spune Lefter senior. Ferma are acum 25 de hectare de cireş şi vişin, 17 hectare de măr şi păr, câte 13 hectare de piersic şi prun, 7 hectare de cais şi 10 hectare de viţă-de-vie nobilă (cu soiuri de masă foarte roditoare: Victoria, Alfons, Italia şi Tamina).

În sera de flori, alături de inginera Oana Tetic

Următorul pas este construirea unui depozit frigorific prin intermediul căruia să se poată asigura livrarea producţiei pe un interval de timp mai extins. „Am vrea să ajungem pe un interval de opt-nouă luni din an. Este ştiut faptul că toamna, în vârful de producţie, preţurile scad foarte mult. Câştigă cine are spaţiu de depozitare, iar de asta trebuie să ne facem şi noi unul.

Deja am început să pregătim proiectul", ne-a mărturisit Bogdan Lefter. Producţia de fructe şi struguri a fermei este estimată undeva la 1.600-1.700 de tone pe an, iar preţul de plecare din fermă este, de regulă, între 50% şi 70% din preţul final de vânzare la tarabă. „Negustorii câştigă mult mai mult decât noi, cei care facem recolta", spune inginerul.

Scopul final este ca aproximativ o treime din producţie să ajungă pe piaţă la recoltare, iar restul să intre în depozitul frigorific pentru a putea fi vândut pe parcursul iernii. Peste 80% din marfă este destinată pieţei Galaţiului, iar restul ajunge în ţară.

Un statut aparte îl are sera de flori, o investiţie de 500.000 de euro care aduce pe piaţa Galaţiului peste 300.000 de fire de frezii pe an. „Aproape de 1 martie le scoatem pe piaţă", ne-a mărturisit tânăra ingineră Oana Tetic (26 de ani), cea care răspunde de partea de flori a fermei.

"Cred în statornicie şi în oameni. De asta am şi ales să fac această fermă. Lasă urme adânci pe faţa pământului.''
Bogdan Lefter inginer horticol

Ferma, în cifre

- Tip investiţie: Fermă de pomi, vie şi flori.
- Suprafaţă cultivată: 85 hectare.
- Suma totală investită: 1,5 milioane de euro.
- Surse: două proiecte SAPARD a câte 500.000 de euro, leasing pentru utilaje, credit cu dobândă subvenţionată.
- Intrarea în producţie: 2011.
- Termen de amortizare estimat: 2020.
- Număr total de angajaţi: 31 cu contract de muncă şi până la 150 de zilieri.
- Producţia totală: 1.700 de tone pe an.
- Desfacerea producţiei: pe piaţa internă.

Motorul comunităţii locale

Livada, plantaţia viticolă şi sera de flori de la Viile nu sunt importante doar ca afacere în sine, ci şi pentru că sunt un puternic pol de dezvoltare locală. 31 de oameni, printre care şi patru ingineri, au loc de muncă permanent aici. Lor li se adaugă, în campanii, până la 150 de zilieri. Absolut toţi cei care muncesc în fermă trăiesc în zonă, fie din oraşul Târgu Bujor (aflat la 6 kilometri distanţă), fie chiar în Viile. Mai mult decât atât, ferma este într-o relaţie de cooperare şi cu alte entităţi economice din zonă.

Astfel, viţele folosite la înfiinţarea podgoriei au fost cumpărate de la Staţiunea de Cercetare Viti-Vinicolă Bujoru, iar cea mai mare parte a producţiei de compost de la staţia de tratare a gunoiului menajer de la Târgu Bujor ajunge în livada Eurofruct, ca fertilizator bio. „Este o reală încântare să descoperi că o investiţie ecologică se împleteşte fericit cu o afacere de succes, iar toţi oamenii din zona noastră au de câştigat din asta", ne-a declarat Ştefan Arfire, primarul de la Târgu Bujor, localitatea care este proprietara staţiei de compost.

„Faptul că oamenii de la Viile au de lucru la ferma domnului inginer Lefter şi la celelalte ferme noi de acolo se vede în faptul că localitatea prosperă. Se fac locuinţe noi, natalitatea e în creştere, oamenii au surse de venit", spune şi Adrian Filote, primarul comunei Fârţăneşti, de care ţine satul Viile.

„A fost complicat, dar nu imposibil"

Sufletul şi creierul acestei impresionante afaceri agricole este tânărul inginer horticol Bogdan Lefter. Născut în localitatea ieşeană Podu Iloaiei, pe 7 februarie 1973, Bogdan a crescut într-o casă în care horticultura era pasiunea numărul unu pentru toată lumea. „Tata este inginer horticultor - doctor în ştiinţe agricole. Am un unchi care se ocupă cu acelaşi lucru, iar fratele meu este tot horticultor. Nu puteam să aleg o altă meserie!", spune inginerul.

După ce a terminat Facultatea de horticultură din Iaşi, a lucrat o vreme ca şef de fermă la IAS Miroslava (Iaşi), după care şi-a făcut o firmă şi a arendat o livadă din zonă. Pentru că tot timpul a considerat că ţăranul român are o mare problemă - nu ştie să-şi vândă marfa -, a înfiinţat firma Eurofruct SRL, care la început era specializată în comerţ angro şi în export de legume şi fructe.

La Galaţi a ajuns plutind pe valurile iubirii. Aici a cunoscut-o pe Anca, soţia lui, alături de care trăieşte o frumoasă poveste de dragoste. Au împreună doi copii - un băieţel de 5 ani şi o fetiţă de doi ani şi jumătate - care învaţă (pare neverosimil, dar nu e!) la grădiniţa particulară a bunicii lor, doamna Carmen Istrate. Bunicii micuţilor nu au făcut acea grădiniţă doar ca afacere în sine, ci pentru că au vrut să ofere nepoţilor lor şi tuturor copiilor care se înscriu aici tot ceea ce este mai bun. Anca, soţia tânărului inginer, este şi ea un om de afaceri de mare succes: conduce, în calitate de proprietar, Hotelul Vega de pe faleza Dunării din Galaţi.

Ideea să investească într-o fermă proprie i-a venit lui Bogdan în 2005, după ce a citit în presă despre moartea livezii de la Viile. A negociat cu zecile de proprietari, întrucât pământul fusese retrocedat, şi a reuşit să obţină terenul. Apoi şi-a făcut proiectul şi a pornit în căutarea banilor. „A fost destul de complicat, dar nici într-un caz imposibil, cum s-a tot spus şi s-a tot scris. Dacă aduci în faţa finanţatorului un plan viabil, serios, statornic, banii vin", spune inginerul.

Vrea să facă şi o bază nautică

În afară de horticultură, Bogdan are o pasiune destul de neobişnuită pentru un om născut şi crescut în podişul arid al Moldovei: windsurfingul! „Ador toate sporturile legate de apă, la fel de mult pe cât îmi place să mă ocup de irigaţii la ferma mea. Este clar că destinul meu este legat cumva de apă", declară el.

De altfel, inginerul îşi doreşte să investească într-o bază nautică pentru practicarea windsurfingului. A găsit deja şi locul: cele 3.000 de hectare ale lacului Brateş, aflat chiar la marginea oraşului Galaţi. „E un loc mort acum, care poate învia dacă se investeşte cu cap", este categoric Bogdan Lefter.

Şi în fermă are planuri de viitor foarte ambiţioase: un depozit frigorific de legume, o plantaţie de căpşuni şi dublarea suprafeţei de livadă şi vie. „Am cumpărat deja o parte din teren şi încep treaba în curând. Vreau să las în urma mea, pe pământ, o amprentă cât mai vizibilă", spune Bogdan.

"Tata este inginer horticultor. Am un unchi care se ocupă cu acelaşi lucru, iar fratele meu este tot horticultor. Nu puteam să aleg o altă meserie!''
Bogdan Lefter inginer horticol