Omul care vede moartea în fiecare zi:"Cel mai mult am avut 11 cadavre de autopsiat într-o zi. Dacă eşti slab de înger şi ţi-e frică de morţi, nu rezişti!"

Marinel Radu a intrat în branşa „chirurgilor de cadavre" în urmă cu aproape patru ani. Meseria de autopsier este grea, iar pentru a o practica este nevoie de tărie şi de un psihic foarte bun.

CITEŞTE ŞI: Meserii murdare-Gropar în Cimitirul Sf. Lazăr: „La început aveam coşmaruri.Visam cadavre şi morminte”

(FOTO) Meserii murdare:„Minerii” mizeriei din canalizările oraşului

De aproape patru ani, Marinel Radu, în vârstă de 38 de ani, practică o meserie câtuşi de puţin atractivă, dar necesară: aceea de autopsier, la Laboratorul de Medicină Legală. A lucrat mai întâi ca brancardier, apoi a facut un curs de autopsier la Institutul Naţional de Medicină Legală din Bucureşti.

Dacă pentru cei mai mulţi dintre noi meseria de autopsier este înspăimântătoare, pentru Marinel a devenit una ca oricare alta. Vede moartea în fiecare zi, dar, paradoxal, asta l-a ajutat să nu-i mai fie frică de ea.

Peste 2000 de autopsii

„Cei care nu fac parte din sistemul sanitar o privesc cu alţi ochi. Pentru mine este o meserie normală. Am făcut aproximativ 2.000 de autopsii. Meseria asta te căleşte. Depinde mult de caracterul omului. Dacă eşti slab de înger şi ţi-e frică de morţi, nu rezişti. Prima zi este decisivă. Dacă faci faţă e bine, dacă nu, pleci şi gata", spune autopsierul.

Cuţit, foarfece, daltă, ciocan şi fierăstrău, mănuşi, mască de protecţie şi trusa de îmbălsămare. Acestea sunt ustensilele care nu trebuie să-i lipsească unui autopsier.

"Câteodată am avut şi 11 cadavre de autopsiat într-o zi. Alteori nu e aşa de aglomerat: numai două-trei. O autopsie durează două-trei ore. Meseria de autopsier implică foarte multă responsabilitate.Trebuie să ştii foarte bine anatomie şi să fii meseriaş. Dacă ai dat cu cuţitul pe lângă, deja ai compromis toată autopsia",spune acesta.

Autopsia la Medicină Legală diferă foarte mult de cea la Anatomie patologică. „Noi începem cu examenul hainelor, dezbăcăm mortul, fotografiem absolut tot, ciorapi, cămaşă, pantaloni. Îl examinăm dacă are semne, cicatrici, echimoze provenite în urma unor lovituri. Apoi deschid cadavrul. Examenul se face de la cap până sub abdomen. Scot toate organele, îmbălsamez, după care le pun iar la loc", spune Marinel Radu.

Un moment dificil a fost în momentul în care a trebuit să facă autopsia unui copil de patru ani. „Mi-a rămas în minte primul copil autopsiat. Avea doar patru anişori şi murise într-un accident rutier. Acest lucru m-a marcat. Pentru mine a fost ceva cutremurător. Să vezi un pui de om sfârtecat în urma accidentului.", spune interlocutorul nostru.

Marinel Radu, la un accident cu victimă decedată

Altă întâmplare nefericită a trăit-o atunci când i-a murit un apropiat. „Era un cumătru de al meu, avea 36 de ani. A avut cancer la pancreas. M-am dus seara la el în vizită, iar dimineaţa când am ajuns la muncă l-am văzut mort pe targă. Am avut un şoc. Copilărisem cu el, am fost colegi de şcoală. Mi s-a făcut rău. Am vorbit cu şefii şi am plecat. Au chemat un al coleg de-al meu să se ocupe. Când e prieten sau rudă e dureros. În rest, asta e munca. Dacă aş sta să plâng la fiecare mort, aş ajunge la nebuni. Cred ca eram la Găneşti de mult dacă mă afecta meseria asta", încheie autopsierul.

Pe lângă condiţiile grele în care munceşte un autopsier, pe lângă riscul de îmbolnăvire, în momentul în care ajungi la uşa Serviciului de Medicină Legală te doboară un miros greu.„Te obişnuieşti cu timpul. Stând acolo zi de zi nici nu mai simţi. Ca la oricare alt loc de muncă", adaugă Radu Marinel.

Responsabilităţile unui autopsier de la Medicină Legală sunt unele greu de crezut. „Când facem autopsia unui cadavru trebuie să fim foarte atenţi. Respectăm etapele, pas cu pas şi nu pierdem nimic din privire. Dacă doamne fereşte uităm să punem la loc o parte a organelor interne am zburat. Dupe examinarea organelor, formolizăm cadavrul şi îl închidem. O bucăţică, oricât ar fi ea mică, dacă uităm s-o băgăm la loc e jale. Nu contează despre ce parte a organelor este vorba. Am greşit, suntem arestaţi", mai spune autopsierul.

Salon  „de înfrumuseţare" la morgă

Tunsul, bărbieritul sau alte metode de aranjare al cadavrelor înainte de predare către familie intră tot în responsabilităţile lor. „În mod normal brancardierul se ocupă de asta. Dar dacă el este în concediu, tot noi facem. Îi tundem, îi bărbierim, îi aranjam. Ca la salonul de înfrumuseţare. Dacă tot ne-am apucat de cadavru, trebuie să-l facem ca la carte, nu? Sunt lucruri normale pentru noi", spune zâmbind Marinel Radu.