Fotoreportaj/Gălăţenii au venit cu sutele la singura biserică din Galaţi care poartă hramul Sfintei Parascheva
0Credincioşii care nu au avut bani să se deplaseze la Iaşi pentru a se închina la moaştele Sfintei Parascheva, au mers astăzi la biserica din oraş care îi poartă numele pentru a asista la slujba religioasă şi a se ruga.
Curtea bisericii Sfânta Parascheva s-a dovedit astăzi neîncăpătoare pentru sutele de gălăţeni care au dorit să asiste la slujba religioasă oficiată de mai mulţi preoţi.
Gălăţenii s-au închinat la icoanele Sfintei Parascheva, iar pentru că nu mai era loc în biserică, mulţi au preferat să asculte slujba în imediata vecinătate a lăcaşului de cult.
Mulţi credincioşi ar fi preferat să meargă la Iaşi pentru a se închina la moaştele Sfintei Parascheva, dar nu avut bani sau vârsta prea înaintată i-a împiedicat să se deplaseze în oraşul celor şapte coline.
Lângă biserică se găseşte un cimitir, iar credincioşii care au rude îngropate acolo, au dat de pomană şi s-au rugat.
Şi cerşetorii sau săracii au profitat de ocazie pentru a cere bani şi mâncare de pomană.
Istoria unei vieţi dedicate Bisericii
Sfânta Parascheva de la Iaşi este sărbătorită de către Biserica Ortodoxă Română pe 14 octombrie, fiind cea mai cunoscută dintre toţi sfinţii ale căror moaşte se află în România.
Sfânta Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea, în satul Epivat din Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol (azi Istanbul). Se spune că pe când avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit într-o biserică cuvintele Mântuitorului: "Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-mi urmeze Mie".
Se îndreaptă spre ţinutul Pontului, oprindu-se la mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, unde va rămâne cinci ani. De aici a plecat spre Ţara Sfântă, în dorinţa de a-şi petrece restul vieţii în locurile sfinte. După ce a văzut Ierusalimul, s-a aşezat într-o mănăstire de călugăriţe în pustiul Iordanului.
Într-o noapte, pe când avea 25 de ani, un înger i-a spus, în vis, să se reîntoarcă în locurile părinteşti. Sfântul Varlaam scrie în Cazania sa: "Să laşi pustia şi la moşia ta să te întorci, ca acolo ţi se cade să laşi trupul pământului şi să treci din această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit". Din Constantinopol s-a îndreptat spre Epivat, unde a murit.
Moaştele au fost mutate la Iaşi în 1641
Se spune că un marinar a murit pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat în mare. Valurile l-au aruncat la ţărm, iar un sihastru care trăia acolo, a rugat pe nişte creştini să-l îngroape după rânduiala creştinească. Săpând deci o groapă, au găsit trupul Cuvioasei Parascheva neputrezit şi plin de mireasmă.
Cu toate acestea, au pus alături de ea şi trupul corăbierului. Dar în noaptea următoare, unuia dintre creştinii care săpaseră groapa, cu numele Gheorghe, i s-a arătat în vis o împărăteasă, şezând pe un scaun luminat şi înconjurată de îngeri, iar unul dintre aceştia îl mustra pentru că n-a scos din groapă trupul Cuvioasei Parascheva. Iar împarateasa pe care o văzuse în vis şi care nu era alta decât Cuvioasa Parascheva, i-a poruncit să ia trupul ei şi să-l aşeze undeva la loc de cinste.
Credincioşii au înţeles ca este un semn dumnezeiesc, au luat trupul Cuvioasei din mormânt si l-au aşezat în biserica Sfinţii Apostoli din Kallicrateia. La scurt timp, au avut loc vindecări în urma rugaciunilor care se făceau lângă moaşte.
În anul 1238, în ziua de 14 octombrie, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate la Târnovo, fiind aşezate în Biserica cu hramul Maicii Domnului, de unde au trecut prin Vidin şi apoi Constantinopol.
Vasile Lupu, ctitorind la Iaşi biserica "Sfinţii Trei Ierarhi", a făcut demersurile necesare la Patriarhia din Constantinopol ca moaştele Sfintei Parascheva să fie strămutate la Iaşi.
Se încarcă comentariile...
