Malul Falezei din Galaţi alunecă spre Dunăre!
0
IPTANA a trimis autorităţilor o scrisoare în care avertizează că piciorul taluzului este instabil în zona Ţiglina I. Primăria Galaţi a făcut un studiu de consolidare şi a cerut finanţare Guvernului. Investiţia s-ar ridica la circa 100 de milioane de euro.
Terenul este extrem de precar din cauza eroziunii pe care o produce Dunărea la bază, dar şi din cauza faptului că Faleza a fost construită în anii 60, prin umplutură de pământ amestecat cu moloz.
Teren instabil
Pericolul este iminent şi din cauză că s-au ridicat foarte multe clădiri în zonă. Cei mai îngrijoraţi de faptul că malul Falezei ar putea să o ia la vale, sunt gălăţenii care locuiesc în cartierul Francezi şi Ţiglina 1.
„Aceste cartiere sunt construite pe un sol din loess extrem de sensibil la înmuiere. Se ştie de mult timp că aceste zone sunt cu probleme. Nu trebuia să se mai construiască nimic pe malul Falezei. De ce s-au dat autorizaţii de construcţie? Să răspundă cei care au dat!", ne-a spus revoltat Virgil Lăcătuş, 55 de ani.
Oamenii spun că blocurile ar rezista mai degrabă la un cutremur de amploarea celui din 1977, decât infiltraţiilor produse de Dunăre.
„Blocul ăsta are bulină roşie. A rezistat la cutremure mari, dar nu ştim dacă rezistă dacă se surpă malul Falezei. Toate blocurile astea stau sub apă. Solul nu mai poate suporta atâtea construcţii", ne-a spus Chiva Grecu, locatar al blocului C20.
Nu este o noutate faptul că malul este instabil în zona Ţiglina I. Anul trecut, imediat după trecerea undei de viitură, Primăria Galaţi a comandat un un studiu de specialitate pentru consolidarea malului Falezei.
Concluziile studiului au fost necesitatea construirii unui dig de protecţie, la Dunăre, de-a lungul Falezei, pe o lungime de 2,5 km, dar şi realizarea unor lucrări de consolidare a malului falezei.
„O astfel de investiţie s-ar ridica la circa 100 de milioane de euro, bani de care Primăria nu dispune în acest moment. Am cerut finanţare Guvernului şi aşteptăm fonduri", a spus primarul Dumitru Nicolae în momentul în care a prezentat concluziile studiului.
Expertul hidrogeolog, inginera Margareta Bălan, susţine că Primăria Galaţi a primit o scrisoare de la IPTANA care se precizează că piciorul taluzului este instabil în zona Ţiglina I.
Blocurile, în pericol!
„IPTANA a trimis autorităţilor o scrisoare în care avertizează că piciorul taluzului este instabil în zona Ţiglina I. Loesul e un praf argilos, ca şi mâlul de Dunăre. Praful argilos din Dunăre poţi să-l frămânţi, e o plastilină, pe când praful argilos din sol devine un terci la umezire. Asta este marea diferenţă. Terenul din loess destabilizează piloţii care susţin fundaţiile construcţiilor", ne-a spus inginera Bălan.
Expertul hidrogeologic susţine că, în ultimii 20 de ani, autorităţile nu au respectat zona de neconstruibilitate la 80 de metri, de la taluz. Din cauza asta malul este acum instabil.
"Când am ieşit la pensie, în 1992, s-a dat drumul la construcţii în Ţiglina I. Cât am fost eu, nu s-a construit. De ce? Eu am făcut un calcul de stabilitate, pe care l-au ascuns. Era un calcul de stabilitate, pentru Mazepa şi Ţiglina I. Era un studiu la terenul neîncărcat,comandat la ISPIF Bucureşti. Era definită zona de neconstruibilitate la 80 de metri, de la taluz. Nu s-a mai făcut nici un calcul de stabilitate al Falezei încărcate. Nu există! Există doar pentru faleza fără construcţii. Şi aia a stabilit că limita e la 80 de metri. Adică la blocurile vechi, la care lumea se plânge că noaptea aude trosnituri", a spus Margareta Bălan.
Se încarcă comentariile...
