Culmea cerşetoriei/Dă bonuri fiscale pentru fiecare bănuţ primit

Cine spune că oamenii nu sunt inventivi se înşeală amarnic. În Grecia, una dintre ţările europene cel mai grav lovite de criza economică s-a găsit soluţia perfectă pentru cei mai loviţi de soartă.O firmă grecească le-a dat idei celor care apelează la mila publică: să dea bonuri fiscale pentru fiecare bănuţ încasat.

Ce a ieşit, vedeţi mai jos:

Iată cum se cerşeşte în estul ţării:

Una dintre cele mai bănoase meserii „valorifică" mila semenilor. Cerşetorii sunt cei mai bogaţi oameni săraci şi se pot mândri că au strâns averi neimpozitabile, sub orice regim

Ne lovim de ei la tot pasul. De fiecare dată când mergem la biserică, la cimitir sau chiar pe stradă. Sunt oamenii din spatele mâinilor întinse, care te întâmpină cu binecunoscutul salut: „ Nu dai şi mata un ban de pâine, că îmi mor copilaşii de foame?".

Fiecare are o poveste, reală sau inventată, menită să stoarcă o lacrimă şi să mai aducă o monedă, două în buzunarul celui care cere.

Ion, omul cimitirului

Unul dintre locurile în care îşi fac veacul cerşetorii este Cimitirul Eternitatea, aceştia bazându-se pe faptul că persoanele copleşite de durere sunt mai miloase.. Unul dintre cei care aşteaptă un ban. Ceve de-ale gurii sau măcar o ţigară de la persoanele milostive este Ion.

Spune că are 54 de ani şi că nevoile l-au silit să apeleze la această meserie. „Am patru copii acasă şi, de un an de zile, mi-am pierdut piciorul într-un accident de muncă. Acum nu mă mai angajează nimeni, aşa că trebuie să fac ceva şi să le pun şi lor o bucată de pâine pe masă", povesteşte acesta.

Ca să fie mai convingător, omul se sprijină într-o cârjă şi se plimbă pe aleile din Eternitatea, mai ales duminica.

Un alt loc cu vad pentru cerşetori este în faţa Catedralei Arhiepiscopale. Acolo îşi fac veacul câţiva cerşetorii bătrâni şi copii trimişi de părinţi la „produs". În momentul în care am încercat să stăm de vorbă cu una dintre cele mai cunoscute cerşetoare din zonă ne-am procopsit cu o avalanşă de vorbe nu tocmai ortodoxe.
„Da' ce v-a apucat acum să-mi faceţi poze? Ia lăsaţi-mă în pace!", a exclamat bătrâna pomanagioaică după care a luat-o la goană cu o viteză surprinzăzoare.

Situaţii tragice

Pe lângă cei care cerşesc pur şi simplu pentru că nu au învăţat să facă altceva în viaţă, există şi cazurile cutremurătoare ale oamenilor răpiţi de mafia traficanţilor de carne vie. Un astfel de caz, încă nerezolvat este cel al unui bărbat de 74 de ani, dispărut în luna decembrie a anului 2008, chiar din incinta unui spital gălăţean.
Vasile Oancea a mers, pe 3 decembrie 2008, împreună cu soţia sa, la Spitalul Militar, unde femeia trebuia să fie consultată.

„Eu am intrat în cabinet şi el a rămas să mă aştepte pe hol. De atunci nu l-am mai văzut", rezumă Fănica Oancea, momentul dispariţiei. Speriată, familia bărbatului l-a căutat în toate locurile în care acesta ar fi putut merge. Există informaţii că ar fi fost răpit de mafia ţigănească.
Vasile Oancea are 1,70 metri înălţimea, ochi albaştri, e slăbuţ şi are păr cărunt. Suferă de amnezie şi are nevoie de tratament de specialitate.

Cerşetoria în codul penal

Conform Codului Penal, cerşetoria încă este pedepsită de lege, dar, din lipsă de spaţiu şi din cauza faptului că cei care apelează la mila publicului nu au absolut nicio proprietate pe numele lor, amenzile astronomice pe care le strâng cerşetorii nu niciodată sunt plătite. Iată ce scrie în Codul Penal, în articolul 367: „Fapta persoanei care, având capacitatea de a munci, apelează în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu zile amendă"