Braconajul piscicol este în floare la Galaţi
0
Peste trei kilometri de plase monofilament au fost confiscate la Galaţi în ultimii ani de către poliţiştii de frontieră. Autorităţile spun că braconajul pune în pericol fauna apelor.
La undiţă, cu scule profesioniste sau dotaţi cu ambarcaţiuni, braconierii gălăţeni îşi fac „treaba” zi şi noapte. Statisticile ultimilor doi ani arată faptul că fenomenul este într-o continuă creştere. Numai în anul 2010 poliţiştii de frontieră au înregistrat 45 de infracţiuni de braconaj. Situaţia este „promiţătoare” pentru anul acesta. În primele şapte luni, alte 33 de infracţiuni au fost descoperite.
În urma acestor acţiuni, captura poliţiştilor se ridică la sute de metri pătraţi de plase de pescuit, kilometri de plase monifimalent şi sute de kilograme de peşte. Cifrele confiscărilor din 2010 şi 2011 sunt următoarele: 205,5 metri pătraţi de plase de pescuit, 20 de unelte de pescuit, 3.100 de metri de plase monofilament, 1.200 de kilograme de peşte, 10 ambarcaţiuni folosite de braconieri şi 51,1 kilograme de icre.
„Cei mai mulţi braconieri au fost găsiţi în zona de frontieră pe Prut şi pe Dunăre. Acestea sunt locurile cele mai fierbinţi”, spune Marcel Antohe, purtător de cuvânt al Poliţiei de Frontieră Galaţi.
În ceea ce priveşte metodele de braconaj, oamenii acţionau în special la adăpostul nopţii în locuri extrem de ferite de ochii lumii. În acelaşi timp sunt şi curajoşi care-şi încearcă norocul ziua.
Braconaj în toiul zilei
Pe malul Dunării, în zona Trecerii Bac, zeci de pescari stau cu undiţa şi cu plasele în apă aşteptând să muşte. Din nefericire pentru ei, prada este sub aşteptări. Niciunul nu are permis de pescuit.
„De trei ore stau aici şi nu am prins nimic. Am un kilogram şi ceva. Atât”, spune Tănase Iovan, unul dintre pescarii pe care i-am găsit pe malul Dunării, în vârstă de 70 de ani.
Aceeaşi captură slabă o are şi Jenica Pitica, de 58 de ani. „Nu a mers nimic azi. În schimb mă mândresc cu un somn de două kilograme”, spune aceasta.
Şi mai amărât în urma acţiunii sale de braconaj este Gheorghe Neculai. „Nu am prins nimic. În general merge. Merge prin apă. Acasă nimic nu merge. Am vreo doi obleţi. Cu o roşie şi un pahar de vin dau la vale mămăliga”, spune bărbatul.
Mizeria şi apa scăzută nu i-a ajutat nici pe Vasile Craiu şi Ilie Neagu, pescari de peste 15 ani. „Nu prindem în zilele astea mare lucru”, declară aceştia.
De permis, nici nu se poate pune problema. Niciunul nu posedă aşa ceva. „Nu ne întrebaţi de permis de pescuit că nu avem. Nici nu vrem să apărem pe la ziar. Dăm şi noi aici la peşte să avem ce să punem pe masă, nu să facem bani”, a declarat Gheorghe Neculai, unul dintre pescari.
Permis nu au oamenii, dar în schimb sunt informaţi în ceea ce priveşte perioada de prohibiţie. Ştiu că nu au voie să pescuiască, mai ales sturioni, dar totuşi o fac. „Asta se prinde aici de obicei. Capturi mici dar edestul cât să-şi ajungăvreo două zile. Ştim că nu este voie dar asta este”, au mai declarat pescarii.
Conform legii,pescuitul sturionilor este interzis pe tot timpul anului, cu excepţia pescuitului în scop ştiinţific sau pescuitului reproducătorilor în stare vie pentru Programul de populare de susţinere a Dunării şi dezvoltare a acvaculturii de sturioni.
Pescuitul „la japcă”
Cel mai grav este faptul că metodele folosite de braconieri sunt ilegale şi mai ales distrugătoare pentru fauna Dunării. Un astfel de exemplu este un cârlig în formă de ancoră, agăţat în vârful undiţei sau băţului care sfâşie peştii. Peştii sunt agăţaţi de burtă sau de coadă şi nu mai au nicio şansă. Această metodă este cunoscută drept pescuit “la japcă”.
Reprezentanţii de la Cercetări Piscicole spun că această metodă de pescuit distruge pur şi simplu fauna apei şi lasă peştii răniţi. În urmă cu câteva zile a avut loc un control al jandarmilor pe malul Dunării pentru a-i prinde pe braconieri în flagrant.
Toţi cei prinşi pe malul apei la pescuit ilegal, mai ales cu astfel de ustensile ilegale, s-au ales cu dosare penale pentru braconaj din partea jandarmilor. O parte dintre ei au încercat să fugă însă nu au avut nicio şansă să scape de oamenii legii.Cei care au fost prinşi nu ştiau că astfel de ustensile sunt interzise.
“De unde să ştiu domnule că nu am voie cu aşa ceva. Eu agăţ momeala în cârlig şi aştept să muşte”, spunea unul dintre braconieri încercând să scape de dosarul penal.
Braconierii distrug fauna
Cele mai mari probleme în ceea ce priveşte fauna apelor din zona Galaţiului sunt cauzate de braconieri. Aceştia au învăţat locurile unde se strâng peştii şi profită de acest lucru, mai ales în perioada când cotele apelor sunt extrem de scăzute.
„Probleme în ceea ce priveşte fauna putem spune că sunt din cauza braconierilor. Nivelul scăzut al apei face ca peştii să se strângă în anumite locuri. Astfel pescarii profită, atât cei cu permis cât şi cei fără permis. Probleme sunt la cegă şi sturion. Zonele cele mai active sunt cele de la trecere Bac şi în locurile unde acostează nave mari. Per total nu putem spune că sunt probleme mari din punct de vedere al faunei. Stocul se face la sfârşitul anului şi vedem atunci despre ce este vorba”, spune Vasile Bocănială, directorul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, Filiala Moldova.
Se încarcă comentariile...
