Apartamente ipotecate şi dincolo de moarte

Vasilica Cristian (foto stânga) se plânge că i-au apărut crăpături în casă după reabilitarea blocului Foto: Vali Trufaşu

Locatarii blocului C20  se tem că pot rămâne fără locuinţe dacă nu vor supravieţui 25 de ani pentru a putea plăti în rate reabilitarea imobilului. Proprietarii apartamentelor au constatat cu stupoare că locuinţele au început să se degradeze chiar dacă au fost refăcute recent

Nemulţumire mare în rândul proprietarilor din blocul C20, situat pe strada Regiment 11 Siret din Galaţi. Locatarii, în marea lor majoritate pensionari, trebuie să plătească timp de 25 de ani proiectul şi lucrările de reabilitare a blocului, în rate lunare, răstimp în care apartamentele sunt ipotecate.

Imobilul a beneficiat de fonduri guvernamentale pentru consolidare, după ce, în decembrie 2004, locatarii au fost evacuaţi de urgenţă, pentru că blocul putea să se dărâme în orice moment din cauza tasării.

Proprietarii sunt buni de plată acum: „Sunt obligat să trăiesc 25 de ani, ca să nu mi se ia apartamentul. Dacă depăşeşti salariul minim pe economie plăteşti, lunar, o sumă de bani stabilită de Primărie. Moştenitorii vor prelua  ipoteca. Dacă vrei să-l vinzi, plăteşti reparaţiile, adică în jur de 65.000 lei”, ne-a spus George Tugheluş (80 de ani).

Lucrări de mântuială

Locatarii blocului C20 sunt supăraţi şi de modul cum s-au efectuat lucrările. Asta pentru că, la scurt timp după ce s-au mutat în blocul reabilitat, au  început să apară fisuri.

„Mi-au apărut crăpături în sufragerie şi la balcon, iar la ultimul etaj a plouat prin acoperiş. Reabilitatea s-a făcut foarte prost. Avem apartamentele ipotecate timp de 25 de ani şi ne pun să plătim 65.000  lei. Eu am o pensie de 750 de lei”, se revoltă Cristian Vasilica (68 de ani).

Primarul: „Aşa se întâmplă dacă vrei să faci bine”

Primarul Dumitru Nicolae se apără şi spune că doar pensionarii au apartamentele ipotecate timp de 25 de ani, în timp ce restul locatarilor, salariaţi, pot să-şi vândă locuinţele. Dar cu o condiţie: să plătească cheltuielile reabilitării.

 „Eu am vrut să fac o treabă şi m-am trezit cu o grămadă de procese pe cap. Aşa se întâmplă dacă vrei să faci bine”, ne-a declarat primarul Dumitru Nicolae.

„Primeşti banii pentru o scară de bloc, iar ca să te apuci de lucrări trebuie să ai semnăturile tuturor locatarilor. Şi te trezeşti că nu vor să-şi dea semnătura. Şi uite aşa, ne tărăgănim”, continuă edilul.

Primarul explică cum s-a ajuns în această situaţie: „C20  a fost proiectat în perioada 1960-1961. Deoarece nu a avut subsol tehnic, conductele de apă şi termoficare au trecut direct prin pământ şi, astfel, în timp, au apărut probleme”.

Expertiza e gratuită, consolidarea nu!

Dacă expertiza o plăteşte statul, lucrările de proiectare şi de consolidare vor fi plătite de proprietari.  Prin programe anuale statul plăteşte cheltuiala doar dacă fiecare membru al familiei câştigă mai puţin decât salariul minim net pe economie.

Majoritatea locatarilor, cum este şi cazul celor de la blocul C20, trebuie să plătească proiectul şi lucrările de execuţie, în rate, 25 de ani, după terminarea lucrării.

(In)justiţie cu acte în regulă

Lipsit de orice sens este ceea ce s-a petrecut până acum în justiţie în legătură cu cazul C20. Seria proceselor dintre Primărie şi locatari a pornit cu un proces deschis de municipalitate împotriva a 11 proprietari,  care au refuzat să semneze actele de ipotecare a apartamentelor.

Cu toate că acţiunea a fost respinsă, Primăria a deschis o nouă serie de procese cu acelaşi obiect şi a avut câştig de cauză, chiar dacă exista autoritate de lucru judecat.

 “Am introdus 11 acţiuni pentru constatarea nulităţii actelor prin care s-au instituit ipotecile. Deşi în patru dosare au fost admise acţiunile în primă instanţă,ca la o comandă,la nivelul Tribunalului şi Curţii de Apel,aceste soluţii au fost desfiinţate”, ne-a declarat avocatul Gheorghe Boeru, care i-a apărat pe locatari în justiţie.

Proces la CEDO împotriva Primăriei

Dosarele din justiţie au căpătat pe alocuri aspecte hilare. S-a ajuns până acolo încât Primăria a întabulat ipotecile la Cadastru, punând proprietarii în faţa faptului împlinit. Locatarii au atacat încheierile Oficiului de Cadastru, dar din 15 procese doar două s-au finalizat cu soluţii favorabile acestora.

Există însă şi o veste bună. Curtea de Apel Galaţi a hotărât recent ca în toate procesele unde s-a decis că actele de ipotecă sunt nule, să funcţioneze instituţia lucrului judecat. Nervii locatarilor au cedat după ani de procese în justiţie. O parte dintre ei au reclamat Primăria Galaţi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.