Pentru Primăria Focşani, monumentul funerar al filantropului Gh. Pastia valorează fix un leu
0
Toată agoniseala maiorului, eroul al Războiului de Indeendenţă, a fost cheltuită pe construcţia Teatrului şi Ateneului Popular din Focşani, care astăzi îi poartă numele şi care sunt adevărate opere de artă.
Mai multe clădiri de patrimoniu din Focşani nu au fost reevaluate de responsabilii cu această sarcină din Primăria Focşani, iar această situaţie îi descalifică, având în vedere că vorbim despre nişte simboluri ale municipiului.
Situaţia a fost descoperită de auditorii Camerei de Conturi Vrancea, care în urma unui control de fond au constatat faptul că active fixe corporale aflate în patrimoniul oraşului nu au fost reevaluate, probabil, niciodată.
Aşa se face că monumentul funerar al marelui filantrop focşănean Gh. Pastia, aflat în Cimitirul Sudic din Focşani, are cea mai mică valoare, de un leu.
Asta în condiţiile în care anul trecut monumentului funerar Maior Gh. Pastia” a fost clasat şi va beneficia de protecţia legii, ocupând locul binemeritat în Patrimoniul Cultural Naţional.
Alte repere de patrimoniu nereevaluate sunt o clădire de pe strada N. Bălcescu nr. 5, care are tot valoarea de un leu, o altă clădire cu vestiare de pe aceeaşi stradă, evaluată la 47 de lei sau un loc de parcare pe strada Marea Revoluţiei 28, cu valoarea de inventar de 12 lei.
Revenind la monumentul funerar Mr. Gh. Pastia, acesta a fost realizat în prima jumătate a secolului XX de către meşteri pietrari greci. Partea inferioară a fost realizată de către meşterul Nicolas P. Renieris, iar partea superioară a fost reabilitată de către Nicolae Colios.
Conform testamentului din noiembrie 1928, maiorul Gheorghe Pastia a cerut să fie înmormântat în cavoul din Cimitirul Sudic al mătuşii sale Maria Botescu (Pastia). În acelaşi cavou se aflau îngropaţi cei doi fii ai Mariei Botescu, verii lui Gheorghe Pastia, respectiv George şi Mihail, eroi ai Războiului de Independenţă.
Gheorghe Pastia s-a născut în anul 1848, iar în timpul campaniei pentru pentru Războiul de Independenţă era deja locotenent. El s-a remarcat în război în luptele de la sud de Dunăre, fiind decorat cu cele mai înalte distincţii ale armatei.
În anul 1886 renunţă la cariera de militar şi se va ocupa de administrarea moşiilor sale, dar va intra şi în politică, în Partidul Conservator, fiind trei ani subprefect al judeţului Rm. Sărat, dar şi senator, apoi deputat al acelei zone.
În anul 1908 face un gest nemaiîntâlnit de mărinimie, donând municipiului Focşani banii necesari pentru construirea unui local pentru teatru în Focşani.
Acesta a donat 570.000 de lei pentru executarea lucrărilor de construcţie şi de amenajare interioară, terenul fiind pus la dispoziţie gratuit de municipalitatea oraşului Focşani. Condiţia principală cu care maiorul Pastia a realizat donaţia a fost ca teatrul să poarte veşnic inscripţia Teatrul „Maior Gheorghe Pastia”.
O comisie condusă de arhitectul Ion Mincu, actorul Constantin Nottara şi Gheorghe Băicoianu a judecat cele patru proiecte ce participau la concurs, alegând lucrarea arhitecţilor Constantin Ciogolea şi Simion Vasilescu.
Lucrările pentru construcţia clădirii au început în anul 1909, piatra fundamentală fiind pusă la 11 septembrie, iar inaugurarea imobilului s-a făcut pe 22 noiembrie 1913 cu spectacolul Fântâna Blanduziei de Vasile Alecsandri, în montarea Companiei Dramatice a Teatrului Naţional din Iaşi, aflată sub conducerea lui Mihail Sadoveanu.
Teatrul din Focşani era o adevărată operă arhitectonică, rivalizând doar cu teatrele din Iaşi, Bucureşti, Cluj şi Cernăuţi. Acest lucru a făcut ca în perioada interbelică oraşul să găzduiască cele mai importante trupe de teatru din ţară.
Pentru ca oraşul să găsească resurse de întreţinere a teatrului, maiorul Pastia a decis să finanţeze şi lucrările de construcţie şi amenajare interioară a Ateneului Popular. În anul 1927 începe construcţia acesti edificiu, după planurile arhitectului Frederich Mandel, care a construit o clădire în stilul neobrâncovenesc, cu subsol, parter şi etaj care dăinuieşte şi astăzi. Piatra de temelie a fost pusă pe 29 mai 1927, în prezenţa personalităţilor vremii, printre care ministrul de interne Octavian Goga, Vasile Goldiş, Petru Groza, senatori, deputaţi, prefecţi şi primari. Recepţia clădirii Ateneului Popular din Focşani a avut loc în anul 1945.
Se încarcă comentariile...
