Vrancea, campioană la furat de aur verde/Vezi aici ce s-a întâmplat cu pădurile din judeţ în ultimii ani

Judeţul nostru ocupă locul al treilea pe ţară la furturi de material lemnos.

În majoritatea cazurilor depistate de poliţişti, cantitatea de material lemnos este infimă comparativ cu suprafeţele imense de pădure însuşite ilegal de marii procuratori.
Poliţiştii vrânceni au confiscat anul trecut 1.800 de mc de masă lemnoasă sustrasă ilegal în valoare de 350.000 de lei din pădurile judeţului şi au dat peste 1.600 de amenzi.
În majoritatea cazurilor însă, aşa cum a declarat comisarul-şef Daniel Popescu, şeful IPJ Vrancea, este vorba de furturi mărunte. Cele mai multe speţe privesc bătrâni care au furat doi-trei copaci să facă focul în sobă.

Numărul infracţiunilor de furt în domeniul silvic a clasat judeţul, la momentul întocmirii bilanţului de către IGPR, pe locul al treilea pe ţară, aceasta în condiţiile în care Vrancea deţine 183.000 de ha de pădure însemnând 40 % din toată suprafaţa judeţului.
"În majoritatea cazurilor de furt în domeniul silvic constatate nu este vorba de cantităţi foarte mari de material lemnos", a recunoscut comisarul-şef Daniel Popescu.

Dosarele mahărilor, tergiversate
În timp ce aceia care fură lemne pentru foc sunt cel puţin amendaţi, procuratorii de păduri îşi fac de cap cu „aurul verde". Oameni de afaceri sau chiar angajaţi în instituţiile menite să păzească fondul silvic al judeţului şi-au însuşit zeci de mii de hectare de pădure folosind moştenitori drept paravan.
Un exemplu elocvent este procesul lui Gică Duţă, fost subsecretar de stat din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, care stagnează de doi ani de zile. Acum angajat al Direcţiei Silvice Focşani la departamentul de construcţie drumuri forestiere, Gică Duţă a fost dat în judecată de Prefectura judeţului.

Reprezentanţii Prefecturii susţin că Duţă nu a justificat moştenirea a 1.400 ha de pădure primite prin retrocedare, ci doar pentru 300 ha. Prefectura a cerut de curând strămutarea dosarului din justiţia vrânceană întrucât soţia acestuia este judecător chiar la Tribunalul Vrancea.
„Am vorbit cu moştenitoarea lui Cristofil, chiaburul căruia i-a aparţinut acest teren, şi nu voi cumpăra drepturile litigioase decât atunci când va avea titlu de proprietate, altfel nu mă interesează", încerca să se apere Gică Duţă, în urmă cu câteva luni, când procesul părea să incline în defavoarea sa.

Un alt exemplu este Maricel Cosor, marele procurator de păduri ce deţine aproape 10.000 ha de pădure în judeţele Vrancea şi Bacău pe care le-a obţinut în numele moştenitorilor mai multor boieri precum Apostoleanu, Cincu sau Gussi. Toate acestea în timp ce, în unele cazuri, adevăraţii moştenitori plâng pe la uşile comisiei de retrocedare să îşi recapete pădurile de ani de zile iar suprafaţa de teren împădurit din Vrancea a scăzut în ultimii zece ani cu aproape 10.000 de ha.