Familia de meşteri tradiţionali din Munţii Vrancei, specialiştii în artă populară care îşi vând produsele în toată lumea

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Familia Lupaşc, din localitatea vrânceană Nereju, păstrează şi astăzi îndeletniciri vechi pe care încearcă să le transmită mai departe urmaşilor. Meşterii din familia Lupaşc au dus faima locurilor natale dincolo de graniţe, unul cu obiecte prelucrate din lemn, altul cu măşti tradiţionale româneşti.

Tudoriţa Lupaşc, alintată de apropiaţi Dorina, are 40 de ani, iar de la vârsta de 6 ani a deprins tainele cioplitului cu dalta în lemn, de la tatăl ei, Pavel Caba, confecţioner de instrumente şi sculptor în lemn. Încă din copilărie, Tudoriţa a luat la pas, alături de tatăl său, toate târgurile din ţara.

„La început, am luat-o în joacă, pentru că dogăria este mai mult o meserie bărbătească, dar apoi, când am văzut că mă descurc, am trecut la modele mai complicate. Lucrez tipare pentru caş, troiţe în miniatură, păpuşare pentru presat brânza, dar şi linguri de lemn cu motive tradiţionale sau cofiţe pentru vin, toate cu modele tradiţionale preluate din bătrâni“, spune Dorina Lupaşc.

Toate aceste lucurări sunt prezentate în expoziţii cu vânzare la târgurile din ţară, dar şi din străinătate. Tudoriţa Lupaşc a reprezentat România şi tradiţiile nerejenilor în mai toate ţările europene, în cadrul expoziţiilor organizate de statul român.

EXPOZIŢII ÎN SUA ŞI ÎN INDIA

lupasc

În 2001, Tudoriţa Lupaşc a purtat drapelul României la Festivalul de Artă Populară de la Los Angeles, SUA, iar 

în 2002, la acelaşi festival care a fost organizat în India. După deschiderea graniţelor europene, artista a călătorit la foarte multe târguri organizate în ţări precum Franţa, Italia, Austria, Belgia, fiind răsplătită cu foarte multe premii.

De asemenea, Tudoriţa Lupaşc este referent de specialitate al Secţiei de Artă Populară din cadrul Centrului Cultural Vrancea, specialitatea Dogărit şi Sculptură Populară.

„Produsele sunt văzute bine. Lumea cumpără. Unii din curiozitate, unii pentru că ne cunosc tradiţia, iar alţii pentru că le place pur şi simplu ce iese de pe urma mâinilor mele. Am fost în multe state europene, însă cel mai mult am stat în India – o lună. La Muzeul Satului din Bucureşti mergem anual la târguri şi stăm câte o săptămână şi-i învăţăm pe copii să lucreze. Aşa ducem tradiţia mai departe, că altfel se pierde“, afirmă artista populară.

SOŢUL – MEŞTER DE MĂŞTI

La fel de cunoscut în ţară şi peste hotare este şi soţul Tudoriţei, Pavel Lupaşc (50 de ani). El lucrează măşti şi fluiere din lemn. Până să o cunoască pe soţia sa, Pavel s-a ocupat de cojocărie, dar, odată intrat în familia vestitului meşter Caba, artistul a revenit la pasiunea sa din copilărie, aceea de a lucra măşti purtate de cetele de plugari în noaptea de Anul Nou, pentru alungarea spiritelor rele. Acest obicei este păstrat şi astăzi la Nereju.

image

„Pentru prima dată, am mers alături de socrul meu, Pavel Caba, la o expoziţie a meşterilor populari, organizată la Muzeul Satului din Bucureşti. Mi-am prezentat măştile, care, spre bucuria mea, au fost foarte apreciate şi astfel am început să fiu contactat şi de alte muzee“, povesteşte Pavel Lupaşc.

PREDĂ ÎN ATELIERUL DE ACASĂ

În urmă cu mai mulţi ani, meşterul s-a alăturat Şcolii Populare de Arte Focşani, în calitate de referent pe specialitatea măşti şi fluiere. De asemenea, din dorinţa de a promova tradiţiile, Lupaşc a început să se ocupe şi de pregătirea tinerilor din Vrancea.

„Am deschis acasă un atelier, unde-i învăţ pe copii cum se confecţionează măştile, fluierele şi cavalele (n.r. – fluier mare ciobănesc, făcut din lemn de paltin sau de alun). Este o activitate foarte plăcută şi mă bucur că mai există tineri care respectă tradiţiile şi chiar vor să devină meşteri populari“, mărturiseşte Pavel.

1

La fel ca soţia sa, el a făcut cunoscute tradiţiile româneşti în spaţiul european, fiind şi protagonist al unui film de prezentare a României înainte de aderarea la Uniunea Europeană. El spune că meseria de meşter popular îl mulţumeşte şi din punct de vedere material. Dacă în ţară, vinde o mască şi cu 200 de lei, în străinătate lucrările şi le vinde şi cu 100 de euro.
 

Copilul le calcă pe urmă

Mândria familiei Lupaşc este Adriana, fiica Tudoriţei şi a lui Pavel, o tânără trecută puţin de 20 de ani, care, spre deosebire de părinţii ei, lucrează podoabe: brăţări şi coliere din mărgele. Meşteşugul l-a „furat“, cum spune ea, din târgurile unde a însoţit-o pe mama sa.

„La un târg la care am mers cu mama la Bucureşti, am văzut o doamnă din Maramureş care făcea brăţări din mărgele. Modelele şi culorile îmi luau ochii de pe atunci. Am rugat-o să mă înveţe şi pe mine, dar m-a respins, astfel că am tras cu ochiul de pe margine până am învăţat paşii“, mărturiseşte Adriana. Tânăra îşi lucrează singură modelele, mai întâi oferindu-le o formă pe care o desenează pe coli de matematică, apoi însăilând podoabele pe aţă.

Foloseşte doar mărgele din sticlă, care se menţin la culoare şi lucesc, spre deosebire de cele din plastic, care sunt casante.

Bineînţeles, stând foarte mult în preajma părinţilor, a prins şi darul sculpturii în lemn, fiind premiată cu locul întâi, timp de trei ani consecutiv, la olimpiada de sculptură de la Muzeul Satului din Sibiu. Totodată, atunci când are timp, îl ajută pe tatăl său la pictarea măştilor pe care acesta le confecţionează.

Focşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite