Cum a ajuns Anghel Saligny dintr-un elev mediocru, corigent la latină şi chiulangiu de frunte un geniu al ingineriei româneşti - ce note avea când era şcolar
0
Academicianul Anghel Saligny, deşi s-a născut în judeţul Galaţi, a fost educat şi format pentru viaţă la Focşani, unde tatăl său, un pedagog de origine franceză, avea un pension.
Anghel Saligny, viitorul geniu al ingineriei româneşti, a urmat primii ani de şcolaă la pensionul tatălui său, apoi a fost elev al Liceului „Unirea” din Focşani. Crescut în mahalaua „Săpunaru”, de pe strada Poliţei, Anghel nu a fost un elev merituos la şcoală, aşa cum ar crede multă lume.
La Arhivele Naţionale Vrancea se păstrează încă documentele şcolare din care rezultă situaţia şcolară deloc fericită a marelui savant, corigent la latină, cu note mici la celelalte obiecte şi cu absenţe foarte multe. Şi la purtare băiatul a avut în anul şcolar 1868-1869 nota 6,5, cel mai probabil din cauza chiulului de la şcoală.
„Chiar şi la limba franceză, care era limba sa paternă, tatăl său, Alfred Saligny, fiind pedagog de origine franceză din Alsacia, stabilit în România, pe lângă note de 9 şi 10 primea şi note de 7 şi 8 iar materia la care a manifestat un oarecare interes constant a fost desenul unde a avut pe întreg anul doar note de 7. La matematică notele lui Anghel Saligny erau de 5 şi 6”, susţine Florin Dârdală, istoric la Arhivele Naţionale Vrancea.
FOTO: Catalogul cu notele elevului Saligny
De menţionat că profesorul de latină al lui Anghel Saligny a fost marele D.F. Caian, iar la desen l-a avut ca îndrumător pe Ştefan Mincu, fratele arhitectului Ioan Mincu.
Colegii de şcoală nu l-au crezut în stare de nimic
Cu toate acestea, evoluţia ulterioară a lui Anghel Saligny a fost una remarcabilă şi surprinzătoare chiar şi pentru colegii săi.
Într-o mărturisire lăsată de profesorul Suchianu, fost coleg cu Saligny, acesta povesteşte că mulţi ani după terminarea studiilor auzise despre un inginer Saligny, care realiza construcţii importante în ţară, dar credea că este vorba de un inginer străin. Abia după inaugurarea podului de la Cernavodă, peste Dunăre, a descoperit că Saligny era fostul său coleg de şcoală.
Geniu al ingineriei
Anghel Saligny a lăsat şi în Vrancea amprenta geniului său ingineresc, fiind cel care a realizat tronsonul de cale ferată dintre Buzău şi Mărăşeşti, care a înfiinţat Staţia de cale ferată Focşani, deschizând o mare perspectivă pentru viaţa economică şi comercială a oraşului Focşani.
Prin aşezarea Staţiei de cale ferată, Anghel Saligny a produs o adevărată reaşezare a oraşului, pentru că datorită acestei nevoi s-a deschis Bulevardul Gării, care leagă zona centrală a oraşului de gară.
De asemenea, el a creat primul pod rutier, dar şi de cale ferată, care leagă Doaga de Cosmeşti, prin realizarea podului peste Siret, care face legătura între zona de Sud a Moldovei şi Zona porturilor dunărene alaţi-Brăila. A făcut şi podul peste Trotuş, care asigură traficul spre Transilvania. Dar, probabil, cea mai mare realizare a sa este podul de la cernavodă, lung de 14 km, care face legătură între România şi vechea provincie Dobrogea, asigurând deschidere la Marea Neagră.
Casa în care a copilărit în Focşani, transformată în restaurant
„Este o personalitate care şi-a adus contribuţia şi la victoria războiului din 1916-1918, îndeplinind funcţia de director al pulberăriei naţionale care asigura materia primă pentru explozibilii necesari în război. A fost membru al Academiei României, este o personalitate uitată şi este regretabil că în casa în care a trăit, a copilărit acest mare fiu al Focşaniului şi al neamului românesc nu s-a realizat o casă memorială.
FOTO: Casa în care a copilărit Saligny, de pe strada Simion Bărnuţiu
Pe locul unde ar trebui să existe o casă memorială există astăzi o cârciumă. Nu ducem lipsă de cârciumi, ci ducem lipsă de cultură, ducem lipsă de respectul şi dragostea pentru oamenii de odinioară care au contribuit la numele şi renumele de România”, ne spune profesorul de istorie focşănean Cezar Cherciu.
Se încarcă comentariile...
