Cine a fost prima femeie avocat din România. A fost admisă în barou după şase ani de procese
0
Provenea dintr-o familie celebră de politicieni şi oameni de cultură şi a fost o figură proeminentă în mişcarea pentru emanciparea femeilor.
Fiică a cunoscutului scriitor şi om politic ieşean Leon C. Negruzzi, Ella Negruzzi este cunoscută în lumea justiţiei drept prima femeie avocat din România. Pentru a atinge acest statut a fost nevoită să învingă multe bariere şi mentalităţi din vremea sa, când femeile erau discriminate din punct de vedere al participării la viaţa publică.
Născută în anul 1876, Ella Negruzzi a fost atrasă de mică de învăţătură, urmând cursurile primare la Externatul Secundar de Fete. La vârsta de 14 ani a rămas fără tată, iar cel care s-a ocupat atent de educaţia sa a fost unchiul ei, Iacob Negruzzi, profesor de drept la Universitatea din Iaşi şi preşedinte al Academiei Române, membru fondator al Societăţii „Junimea”.
Acesta a îndemnat-o de altfel să urmeze şi cursurile Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii din Iaşi, pe care le-a absolvit 1914, la vârsta de 38 de ani. Visul său era să ajungă avocat, castă formată la vremea aceea doar din bărbaţi, reprezentantele sexului frumos având doar statut de femei de casă.
Cererea Ellei Negruzzi de a fi acceptată în baroul de avocaţi avea însă să se lovească de opoziţia membrilor acestei structuri, sub motivul că nu avea drept de vot.
Apărată de bărbaţi
“Contra acestei deciziuni, dna.Negruzzi a făcut recurs, care s-a judecat ieri de secţia I a Curţii de casaţie. Dna.Negruzzi s-a prezentat în persoană, asistată de dnii advocaţi M. Ferechide şi N.Polizu. Advocaţii, care au contestat dnei Negruzzi dreptul de a fi advocat, au fost reprezentaţi prin dl. advocat C. Xeni. La dezbateri asistă foarte multă lume. (…) Pentru susţinerea recursului a luat mai întâi cuvântul d.Ferechide. Dsa spune că nu poate pricepe ce raţiune juridică a făcut Curtea din Iaşi ca să ordoneze ştergerea dnei Negruzzi din tabloul advocaţilor din Iaşi, întrucât nici prin legea specială a advocaţilor şi nici prin Constituţie nu se prevede că o femeie n-are dreptul de a fi advocat, când posedă titlurile cerute de lege. Răpind unei femei dreptul de a exercita o profesiune liberă, spune d. Ferechide, ar însemna a-i crea o incapacitate neprevăzută nicăieri în lege”, relata ziarul Universul în anul 1914.
Între 1914 şi 1918, în plin război mondial, absolventa de drept avea să activeze ca soră de Cruce Roşie pe front. După şase ani de procese, în care şi-a apărat cu ardoare dreptul de a sluji în profesia pentru care s-a pregătit, Ella Negruzzi avea să devină prima femeie avocat din România, activând ca în Baroul Covurlui - Galaţi şi din 1919, în Baroul Bucureşti.
În paralel, a activat ca o militantă pentru drepturile femeilor, punând bazele Asociaţiei "Emanciparea femeii", al cărei preşedinte a fost.
“Împreună cu alte militante a trimis în 1917 o scrisoare Parlamentului României în care cereau drepturi politice pentru femei. Iniţiativa nu rămâne singulară, mai ales că în Capitală exista un nucleu puternic al mişcării feministe, ceea ce face ca vocea publică a militantelor să prindă contur. Ella Negruzzi era susţinătoarea ideii ca femeile să devină membre active ale partidelor politice şi din această poziţie să câştige locuri în administraţia locală şi centrală”, potrivit istoricului George Marcu.
Membră a Partidului Naţional Ţărănesc
Mulţi ani mai târziu, în 1929, Ella Negruzzi, intră şi în viaţa politică, ca membru în Partidul Naţional Ţărănesc, fiind aleasă în consiliul local al municipiului Iaşi.
Din această calitate, a luptat pentru reevaluarea femeii în societate, proiectul său, de acordare a dreptului de vot pentru femei fiind încununat de succes prin garantarea acestui drept de către constituţie.
“Femeile muncesc, femeile plătesc impozite şi este nedrept ca într-o ţară democratică, unde toţi cetăţenii iau parte la alegerea guvernului, femeile să nu exercite acest drept”, îşi susţinea cauza Ella Negruzzi.
În 1936 a iniţiat Frontul Feminin, organizaţie cu ajutorul căreia a mobilizat femeile să se implice activ în viaţa socială şi politică.
Ella Negruzzi s-a stins din viaţă în decembrie 1948, la bucureşti.
Se încarcă comentariile...
