Titi Rusu este supranumit „Garincha” din Focşani
0Datorită tehnicii pe care a avut-o ca extremă dreaptă, fostul jucător al Unirii Focşani a fost poreclit „Garincha" PROFIL NĂSCUT 23.03.1954, FocşaniSTUDII Şcoala de Antrenori FRF Bucureşti OCUPAŢIA Antrenor CSM 2007 Focşani FAMILIE Căsătorit, doi copii
Titi Rusu şi-a început cariera de jucător la vârsta de 9 ani, la juniorii echipei locale, Unirea Focşani. Primul său antrenor a fost Emil Feillinger, un tehnician român de origine germană, care s-a stabilit în Focşani după cel de-al doilea război mondial.
„Nea Emil era un antrenor deosebit. Ne povestea tot timpul despre perioada în care jucase în naţionala Germaniei alături de marele Fritz Walter.
Fusese chiar coleg de cameră cu acesta şi avea amintiri plăcute. A fost primul om care m-a făcut să iubesc fotbalul, nu numai să-l practic", îşi aduce aminte, cu nostalgie, Constantin Rusu.
Fosta extremă dreapta a Unirii Focşani a debutat în liga a II-a la doar 17 ani. Până la 20 de ani, a fost împrumutat la Dinamo Focşani, o care era susţinută financiar de Miliţie.
În 1979, Unirea şi Dinamo Focşani s-au unit formând un singur club, Unirea-Dinamo Focşani. Cei mai buni jucători din judeţ au fost aduşi la această echipă.
„Atunci s-a format echipa de aur a Focşaniului: Paraschiv, Gheorghiu, Galan, Mişa Alexandru, Sima, Chioveanu, Zaiţ, Manolache, Pompiliu Iordache, Canaragiu şi mulţi alţii. Aveam echipă de Divizia „A" în acei ani, dar nu eram lăsaţi să promovăm", spune Titi Rusu, care îşi aduce aminte cu plăcere de succesele echipei de la vremea respectivă.
„Terminam campionatul mereu în faţă. Aveam echipă trăsnet. Băteam la pas Oţelul Galaţi, Dunărea Galaţi, Gloria Buzău, Cetatea Suceava, Gloria Bistriţa, Farul Constanţa sau FC Botoşani.
Le băteam pe toate de la 2-0 în sus. Când veneau la Focşani toate ne ştiau de frică. Puţini erau cei care plecau cu puncte de la Focşani", se mândreşte antrenorul.
Nu fost lăsat la Oţelul şi Poli Iaşi
Titi Rusu îşi aduce aminte de golurile pe care le-a marcat în campionatele de liga a III-a şi a II-a.
„Nu era campionat să nu dau 25 de goluri în liga a III-a sau 10-15 în liga a II-a. Mi-a plăcut să marchez, dar şi să ofer pase decisive colegilor de echipă.
Aveam o apărare solidă cu Galan şi Zaiţ, la mijloc erau Pastia şi Mişa Alexandru, iar atacul băga frica în toţi adversarii", povesteşte Rusu.
„Pompiliu Iordache, care a fost luat de Dinamo Bucureşti în anii 1980, Sima, Titi Rusu, Manolache, Canaragiu. În 1982 şi 1983 am fost curtat cu insistenţă de cei de la Oţelul Galaţi şi Poli Iaşi din divizia „A", dar conducerea de partid nici nu a vrut să audă de vreun transfer.
Este unul din regretele mele că nu am jucat niciun meci în prima divizie", continuă antrenorul.
întrebări şi răspunsuri
Ce îi lipseşte fotbalului focşănean pentru a reveni în elită?
În primul rând, nu avem stabilitate financiară. Nici fotbalişii nu mai sunt aşa de valoroşi ca pe vremea mea. Atunci nu conta doar banul, eram cu toţi pasionaţi de sportul- rege.
Sper ca odată şi odată să intre şi Focşaniul în Liga I pentru că avem un judeţ cu mare potenţial financiar.
Care sunt jucătorii pe care i-aţi promovat în fobalul mare?
Adrian Toma la Oţelul Galaţi şi mai apoi la Poli Iaşi. Iulian Călin la Dacia Brăila. Importat este că majoritatea copiilor care mi-au trecut prin mână au rămas în fotbal. Unii dintre ei s-au făcut arbitri, alţii antrenori.
ce-i place
Fotbalul este şi va rămâne pe primul loc în viaţa mea. Îmi place mult să citesc. Scriitorii cei mai dragi inimii mele sunt Fănuş Neagu şi Ioan Chirilă. Am toată colecţia cărţilor scrisă de marele nea Vanea.
ce nu-i place
Minciuna. Nu-mi place că autorităţile din Vrancea nu se implică serios în formarea unei echipe solide la Focşani care să facă performanţă. Nu cu mult timp în urmă stadionul Milcovul era arhiplin la meciurile echipei fanion, iar acum îi numeri pe degete pe suporterii focşăneni.