Terenurile Vrancei, cultivate cu mărăcini

Mii de hectare de teren au rămas necultivate

Nici arendaşii nu mai încheie contracte pentru pământ pentru că nu au utilaje agricole să-l lucreze.

Aproximativ 5% din terenul agricol al Vrancei a rămas nemuncit în anul agricol actual.

Cele 4500 de hectare cultivate cu „mărăcini", după cum arată statisticile Direcţiei Agricole şi de Dezvoltare Rurală Vrancea, sunt puse pe seama faptului că Vrancea are o populaţie îmbătrânită, în condiţiile în care peste 60% din locuitorii judeţului trăiesc în mediul rural.

În aceste condiţii, mulţi dintre bătrânii pentru care pământul a reprezentat forma supremă prin care ei au existat au ajuns în situaţia neplăcută de a nu-l mai putea cultiva.

Iar urmaşii lor nu par nici pe departe atât de interesaţi în a continua munca părinţilor, mai ales că pământul nu le aduce cine ştie ce venituri, mai ales când este lucrat în mod primitiv, cu ajutorul animalelor şi nu al utilajelor moderne.

Populaţie îmbătrânită

„Este păcat că rămâne atâta teren nemuncit. Sunt mulţi bătrâni în comuna noastră care nu mai au nici puterea fizică, nici bani să lucreze pământul moştenit de la strămoşi. Eu, care am pensie de CAP, bag toţi banii în pământ pentru nimic şi nu pot să-l las pârloagă, pentru că râde lumea de mine. Iar tinerii ori sunt plecaţi în străinătate, ori nu au tragere de inimă şi merg în altă parte, unde se câştigă banul mai uşor", spune Vasile Chiriţă, din comuna Vulturu.

Aceeaşi situaţie poate fi regăsită aproape în toate localităţile din judeţ.

O soluţie pentru a nu mai exista terenuri abandonate este cedarea terenurilor către arendaşi, foarte mulţi oameni fiind dispuşi să-şi dea pământul spre a fi lucrat în schimbul a câţiva saci de porumb sau grâu.

Arendaşii nu mai vor pământ

Din cauza lipsei utilajelor însă, cei care se ocupă de arendare refuză însă să primească teren agricol, limitându-se doar să lucreze ceea ce au contractat în anii din urmă.

Sunt însă şi mulţi oameni care au fost traşi pe sfoară de aşa-zişii arendaşi şi preferă să lase terenul să se umple de bălării decât să-l dea pe degeaba.

„Sunt zone unde nu există firme care să preia în arendă suprafeţele de teren arabil sau există situaţii juridice care împiedică ca acele terenuri să fie folosite. Aşa se face că populaţia îmbătrânită îşi abandonează terenurile", precizează Mariana Botea, purtătorul de cuvânt al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Vrancea.