Ştefan Neagu este profesorul care a scris zece monografii
0Profesorul focşănean de limba română este o enciclopedie ambulantă în materie de istorie dar şi un pasionat scriitor.
La vârsta de 70 de ani, profesorul Ştefan Neagu face parte elita
condeierilor vrânceni pentru care istoria acestor locuri încărcate de
legende are puţine secrete.
Calificat ca profesor de limba şi literatura română, dar şi limba
franceză „Dodică”, numele sub care este cunoscut apropiaţilor, este mai
degrabă un erudit profesor de istorie, care şi-a petrecut ultimele două
decenii din viaţă studiind arhivele.
„Bilanţul ultimilor zece ani este concretizat în apariţia a
peste zece monografii cuprinzând oameni şi locuri din toată zona
Vrancei, inclusiv cea natală, căreia i-am dedicat o atenţie specială,
monografia comunei Tulnici fiind cartea mea de căpătâi”, ne spune Ştefan Neagu.
Inspirat de viile Vrancei
Eruditul profesor a scris despre cei 100 de ani de învăţământ viticol
de la Odobeşti, despre 50 de ani de existenţă a Liceului de la Vidra, a
făcut monografia liceului la care a predat cea mai mare parte a vieţii,
Colegiul Economic „Mihail Kogălniceanu”.
A vrut să lase istoriei literare poveştile unor localităţi de care este
legat sufleteşte şi astfel a aşternut pe hârtie monografiile comunelor
Păuleşti şi Tulnici.
Acum are sub tipar o lucrare fundamentală care prezintă cu date certe
viaţa comercială a oraşului Focşani de la 1546 şi până la 1948, când a
avut loc naţionalizarea.
„Pentru cercetarea documentelor am studiat ani de zile arhivele
din Focşani, am fost şi la Arhivele Centrale de la Bucureşti, dar şi la
arhiva Episcopiei Romanului sau la Biblioteca „Bogdan Petriceicu
Hasdeu” de la Chişinău, locuri de unde am obţinut, pe cheltuiala proprie, informaţii preţioase”, spune pasionatul cronicar.
Marcat de lupta anti-comunistă
La ora actuală, Ştefan Neagu lucrează la o carte intitulată „Vrancea
eroică-Vrancea Tragică”, în care şi-a propus să surprindă faptele de
armă ale locuitorilor acestor ţinuturi. Mărturiseşte că ideea de a
scrie cartea s-a născut dintr-o dureroasă amintire a anilor 1950.
„Aveam 11 ani când prin faţa casei părinteşti au trecut nişte
militari ducând caii de căpăstru, iar în loc de şei atârnau partizani
împuşcaţi că s-au ridicat împotriva regimului comunist”.
În rest, profesorul Ştefan Neagu se consideră un om de lume, căruia îi
place să comunice, să danseze şi să cânte. Acest din urmă talent şi-l
cultivă cântând ca tenor, duminică de duminică, în corul Bisericii „Sf.
Ioan Botezătorul” din Piaţa Unirii.
Ştefan Neagu spune că trei persoane şi-au pus amprenta asupra definirii
sale din punct de vedere al trăsăturilor, şi anume mama sa Aurica, de
la care a moştenit bunătatea şi milostenia, tatăl Octavian, de la care
a învăţat practica unei vieţi trăite în cumpătare şi bogăţie şi unchiul
Simion Boţu, de la care a deprins plăcerea de a-i bucura pe oameni cu
spusele sale.