PORTRET / Ana Zăbrăuţeanu este referent la Agricultură şi maestră a penelului

Emite prognoza pentru producţia de plante dar pictează dumnezeieşte. Până să lucreze la Direcţia pentru Agricultură, a fost operator PC la oficiile de calcul din Focşani.

Deşi s-a născut în judeţul Galaţi, Ana Zăbrăuţeanu a devenit vrânceancă după ce mama ei s-a recăsătorit în comuna Vidra.

A făcut liceul de cultură generală din localitate însă şi-a dezvoltat pasiunea pentru pictură de mică, ajutată de mama ei ce era pe atunci educatoare. A pictat pentru început flori şi peisaje apoi au urmat reproduceri ale picturilor de artişti ruşi.

Deşi nu a participat la nici o expoziţie de gen şi a avut un singur profesor de profil, Ana Zăbrăuţeanu a făcut, până în 1989, zeci de lucrări pe care le-a dăruit prietenilor. Adevărate capodopere. "Eu am fost mai bolnăvicioasă şi am preferat îndeletnicirile mai statice. Să cos, să pictez. Cu puţin ajutor de la mama am reuşit să pictez. Dar cel mai mult m-a ajutat profesoara mea de desen din liceu, Elena Stoiciu. În rest, am fost autodidact", ne-a mărturisit Ana Zăbrăuţeanu.

De la calculatorul cu tamburi, la laptop

Ana a îmbinat dintotdeauna operarea pe calculator cu pictura. A pictat până în 1989 când, după căderea regimului comunist, s-a decis retrocedarea terenurilor şi s-a apucat de muncă la câmp.

Apoi s-a angajat la Oficiul de Calcul de la Întreprinderea Forestieră de Exploataţie şi Transport unde lucra pe un celatron (calculator - n.r.) ce funcţiona pe tamburi megnetici de dimensiunea unei camere şi hârtie perforată.

Din 1995 lucrează la Direcţia de Agricultură şi pentru Dezvoltare Rurală Vrancea, pe post de referent la unitatea fitosanitară. Aici a renunţat la sistemul rudimentar şi a ales să lucreze pe laptop. Plăcerea pentru culori, flori, natură şi tot ce este frumos i-a redeschis pofta de pictură.

S-a înscris la Clubul de pictură

Ar fi vrut să se pensioneze anticipat după 35 de ani de muncă să se ţină de pictură însă legea nu îi mai permite. Mai are de aşteptat însă zece ani.

Pentru a-şi face timp în programul încărcat, s-a înscris de curând la Clubul de pictură de la Centrul de Limbi Străine din cadrul bibliotecii judeţene la care vin în general copii. "Pentru mine pictura este un mod de a mă recrea. Am lăsat-o atunci pentru că era altfel viaţa dar acum vreau să pictez din nou. Am reprodus tablouri ale mai multor pictori ruşi, unul dintre ei este Constantin Vasiliev. Am început să fotografiez pomi frumoşi, flori şi tot ce este frumos colorat. Vreau să prind picăturile de ploaie pentru ca mai apoi să redau fotografiile în pictură", ne spune mândră Ana Zăbrăuţeanu.

Întrebări şi răspunsuri:

Aveţi un pictor preferat?

Fiecare pictor este unic şi nu pot face discriminare. Oricum nu sunt neapărat adepta pictorilor celebri. Fiecare are creativitatea şi originalitatea lui. Fiecare operă, fiecare tablou este de fapt un suflet.

Ce gen abordaţi acum?

Vreau să încerc să fac portrete. Voi începe, evident, cu copiii mei. Îi iubesc foarte mult. Dar voi merge şi pe peisaje, flori şi tot ce înseamnă natură. Mie îmi place să pictez toamna pentru că am o stare de spirit aparte. Îmi plac culorile ruginii ale toamnei. Pe unii îi deprimă căderea frunzelor dar pentru mine culorile acelea înseamnă inspiraţie.

Ce-i place:

Îmi plac foarte mult florile, natura dar cel mai mult îmi place să stau în sânul familiei mele. Este lucrul care contează cel mai mult în viaţa mea şi cred că, dacă aş lua totul de la început, nu aş schimba absolute nimic. Ceea ce am obţinut în viaţă este perfect pentru mine.

Ce nu-i place:

Nu îmi place lupta care este între oameni. Suntem ca într-o junglă din cauza luptei pentru existenţă. Invidia este foarte mare. Oamenii sunt răi. Partea materială domină omenia. La tot pasul întâlneşti această atitudine.

profil:
NĂSCUTĂ. 18 octombrie 1956, Tecuci – Galaţi
STUDII. Liceul Vidra
OCUPAŢIE. Referent la Direcţia de Agricultură Vrancea
FAMILIE. căsătorită, doi copii