PORTRET: Paul Adrian Gafton vrea să transforme computerele în oameni

Este pasionat de ştiinţele reale şi de muzică, iar ţelul său în viaţă este să ajungă să programeze computerele să gândească precum oamenii.

Dacă stai de vorbă cu adolescentul Paul Adrian Gafton ai senzaţia că te afli nu în faţa unui puşti de 16 ani, cât este vârsta sa, ci a unui om extrem de matur şi responsabil, capabil să îşi ia soarta în propriile mâini.

Este pasionat de tehnologie, de informatică, fizică, chimie, muzică, îndrăznind să acopere cât mai multe domenii din zona ştiinţifică, motto-ul după care se conduce în această lume fiind „cu cât ştiu mai multe, cu atât e mai uşor să realizez ceva în viaţă".

Pasiunea pentru partea reală a lucrurilor i-a fost insuflată de tatăl său, electrician de profesie, care i-a dezvăluit foarte multe dintre secretele ştiinţei şi tehnicii. Paul Adrian Gafton şi-a început studiile la şcoala din oraşul natal Odobeşti, iar în clasa a cincea s-a transferat la Focşani, la Şcoala „Duiliu Zamfirescu".

Aici a reuşit să se remarce printre colegi încă din primul an, fiind premiat la Olimpiada Naţională de Tehnologie.

„La Tehnologie am mers la olimpiadă în fiecare an, dar nu numai acest obiect mi-a captat atenţia, ci şi fizica, apoi chimia, pe aceasta din urmă îndrăgind-o foarte tare astfel încât m-am axat pentru a o aprofunda", ne mărturiseşte tânărul.

Olimpic şi la informatică

Începând cu clasa a IX-a, a cunoscut o altă înclinaţie, spre informatică, domeniu pe care a ajuns să-l stăpânească la perfecţie, dovadă fiind prezenţa sa în elita elevilor ţării la olimpiada naţională a acestei discipline.

Spune că la Colegiul Naţional „Unirea", unitate unde învaţă în prezent, are privilegiul să fie instruit de dascăli cu totul speciali, nu numai bine pregătiţi, ci şi aplecaţi către problemele adolescenţilor.

„Există o aură negativă în jurul liceului nostru, venită din afară, în care ceilalţi spun că la noi este foarte greu. Adevărul nu este acesta. Într-adevăr, profesorii cer mai mult de la noi, spre folosul nostru. Chiar dacă se învaţă mai mult decât în altă parte, sunt lucruri care îţi folosesc şi îţi asigură un viitor mai bun", ţine să precizeze Paul Adrian.

Deşi este încă în clasa a X-a, tânărul ştie sigur încă de pe acum ce vrea să facă în viaţă, şi anume cercetare în informatică la nivel înalt.

„În România nu s-a inventat încă facultatea pe care vreau să o urmez, aşa că o să dau la „Inteligenţă Artificială", în Marea Britanie, în domeniul programărilor de calculatoarele. Vreau să fac computerul să gândească ca omul", ne dezvăluie tânărul ţelul său principal pentru următoarea perioadă.

Cântă la pian şi chitară

Paul Adrian Gafton este un tânăr care iubeşte şi muzica, în special cea clasică, folk şi rock, cochetând de mai mulţi ani cu pianul şi chitara. De altfel, lucrează la un experiment interesant, încercând cu ajutorul calculatorului să facă programare pentru muzica de pian.

Se consideră mai avansat la chitară, unde, spre deosebire de obiectele de studiu de la şcoală, se pregăteşte în particular.

În această vară, Paul Adrian Gafton a fost desemnat cel mai bun elev al Colegiului Naţional „Unirea", pe baza performanţelor sale notabile de la şcoală.

Întrebări şi răspunsuri:

Ce alte pasiuni mai ai?

Grafica, dar şi aeromodelismul. Am confecţionat multe avioane, pe care cu ajutorul părţii electronice, le făceam să zboare. În principiu, le-am construit doar pentru plăcerea mea, pentru că având o astfel de pasiune am învăţat în timp să-mi explic multe din fenomenele care se întâmplă în această lume.

Cum îţi ocupi vacanţa?

În această vacanţă, cât a mai rămas din ea, vreau să-mi aprofundez studiile în informatică şi muzică şi să mă pregătesc pentru viitoarele olimpiade. Eu aşa mă relaxez şi nu-mi place să stau degeaba. Din exterior pare că muncesc mult, dar eu privesc această muncă ca pe o relaxare.

Ce-i place

Se înţelege că lucrurile care-mi plac cel mai mult sunt ştiinţa, fizica, chimia, biologia, grafica. În plus, am descoperit că-mi place filmul, cinematografia. Am compus coloane sonore pentru diverse prezentări şi filmuleţe la şcoală.

Ce nu-i place

Nu suport sentimentul acesta de turmă, care dăunează grav oamenilor, care fac anumite lucruri, dar nici ei nu ştiu de ce. De asemenea, nu-mi plac clişeele şi mă deranjează persoanele care se dau mari, lipsite de modestie şi bun gust.

Profil
Născut. 22 iunie 1995, Odobeşti
Ocupaţia. Elev, clasa a X-a, Colegiul Naţional „Unirea"
Familia. Singur la părinţi